Este vorba de o așa-numită lege privind „starea de criză”, dar și de legea securității naționale, aflată într-un stadiu mai avansat. Liderul PNL, Florin Cîțu, spune că proiectul de lege privind securitatea națională va ajunge în parlament săptămâna viitoare și cuprinde „modificări de care este nevoie în perioada următoare”, cum ar fi permiterea trupelor străine să vină pe teritoriul României.
„Proiectul a fost în CSAT, este un proiect deja discutat, acum vine spre Parlamentul României şi deocamdată se uită experţii partidelor la el, vedem dacă mai trebuie ceva de adăugat şi apoi să fie adoptat în şedinţa de guvern (...) E mai mult despre aceste modificări ca România să permită trupelor străine să vină pe teritoriul României, sunt mai multe modificări de care avem nevoie în perioada următoare”, a explicat Florin Cîţu.
Criticile se referă în special la creșterea rolului Consiliului Suprem de Apărare al Țării, care ar urma să primească puteri sporite, dar despre care Coaliția de la guvernare afirmă că nu depășesc, totuși, cadrul constituțional.
„Starea specială”, mai tare decât urgența
Cu totul altfel stau lucrurile în ce privește legea privind „starea specială”, neprevăzută ca atare în Constituție, care vorbește doar despre starea de urgență, de asediu și de război, precum și despre mobilizarea, totală sau parțială, a forțelor armate.
Ministerul Apărării Naţionale (MApN) a elaborat un proiect de lege care a ajuns în presă și despre care ministrul Vasile Dîncu a spus că era „o colecţie de prevederi din mai multe legi, fără expunere de motive, fără detalii. Nu este de actualitate. Era un draft, nu era pregătit pentru a intra în transparenţă. Când avem un proiect, anunţăm noi opinia publică”.
Dar până atunci opinia publică este cu ochii la războiul din Ucraina și are toate motivele să ia în serios „drafturile” scăpate în presă, mai ales că ele au logică în actualul context.
Oricum, însuși ministrul Dîncu spunea nu demult că este nevoie de niște „adaptări legislative pentru a putea să mergem mai departe cu unele lucruri care ţin şi de dezvoltările care vin dinspre Ucraina, managamentul refugiaţilor şi alte lucruri. Construim o bază legislativă pentru această situaţie. Pentru situaţia de criză din acest moment”.
Criză care se numește invadarea Ucrainei de către Rusia, la ordinul lui Vladimir Putin, numele liderului de la Kremlin fiind însă evitat cu abilitate de politicienii români, așa cum a arătat Europa Liberă.
Așadar, în contextul în care informații despre mobilizarea rezerviștilor circulă de aproape două luni, „adaptările” din draft au turnat gaz pe foc.
Astfel, cetățenii care au obligații în îndeplinirea îndatoririlor militare sunt cei care îndeplinesc serviciul militar activ sau în rezervă, cei încorporabili, adică între 20 și 35 de ani, dar și bărbații cu vârste între 35 și 63 de ani.
Mobilizare și pentru diaspora
Cetățenii încorporabili cu domiciliul în România, plecați temporar în afara țării, au obligația de a se prezenta, în termen de maximum 15 zile calendaristice de la data notificării, la centrele militare în evidența cărora se află, în vederea îndeplinirii serviciului militar.
Tot în proiectul de lege este definită și rezerva generală în caz de stare de asediu, de mobilizare sau de război. Aceasta este formată din toți bărbații români cu vârsta cuprinsă între 18 și 60 de ani.
Proiectul mai prevede și trecerea trupelor române sub comandă NATO, puteri sporite pentru Ministerul Apărării Naţionale și pentru un Centru de Comandă Militară aflat în subordinea CSAT.
Cît privește „situația de criză”, aceasta este definită extrem de generos, încât poate intra practic orice, de la criză economică la una politică sau socială, ceea ce a ridicat mari semne de întrebare.
„Situația de criză este situaţia în care societatea se confruntă cu mari dificultăţi generate de apariţia unuia sau mai multor incidente pe teritoriul naţional, la nivel regional sau internaţional sau de ameninţări, riscuri şi vulnerabilităţi prin care sunt grav perturbate sau ameninţate condiţiile de viaţă, sănătate şi mediu, proprietatea, stabilitatea politică, economică sau socială, ordinea publică, securitatea şi apărarea naţională, precum şi alte valori constituţionale care impun adoptarea de măsuri specifice prin acţiunea unitară a autorităţilor şi instituţiilor statului român, pentru înlăturarea cauzelor, gestionarea efectelor şi revenirea la starea de normalitate”.
Procedura de ridicare a situației de criză nu este prevăzută în draftul proiectului, totul fiind centrat pe rolul CSAT.
Lege pentru situația de... „Doamne ferește”
Un parlamentar PSD, care nu vrut să-i menționăm numele pe motiv că proiectul va suferi modificări, acesta fiind doar „o ciornă”, este însă nemulțumit și spune că proiectul „trebuie rescris de la cap la coadă, pentru că altfel ne putem trezi că într-o situație de criză politică, așa cum a fost precedenta, preia conducerea acel Centru Naţional Militar de Comandă, aflat în subordinea CSAT”.
Ionuț Stroe, purtătorul de cuvânt al PNL, dă însă mesaje liniștitoare și spune pentru Europa Liberă că e nevoie de o adaptare a legislației în actualul context, astfel încât să fie stabilit „modul în care ne putem mobiliza, organiza și acționa în situații de criză, lucruri pe care nu le avem în actuala legislație”.
Probabil că cei de la MApN vor descrie mult mai în detaliu modul în care se va acționa în situații de genul acesta, spune Stroe, care precizează că la nivelul Coaliției nu a fost discutat proiectul și nu există vreunul la grupurile parlamentare.
„Toate situațiile inedite care vor fi reglementate țin de conflictul armat la graniță sau de, 'Doamne ferește'… Așa cum în starea de urgență de la începutul pandemiei, accentul a fost pe sănătate, acum va fi componenta militară”, susține purtătorul de cuvânt al PNL.
Constituționalist: O găselnită, nu puteau merge pe starea de urgență
Așa cum au semnalat experții consultați de Europa Liberă, problema acestei legi ar putea fi una de neconstituționalitate. Guvernul este mandatat să dea hotărâri prin care poate limita drepturi, spune pentru Europa Liberă profesorul în drept constituțional Claudiu Dinu.
„Problema nu e să definești o stare pentru care definești anumite reglementări prin lege, problema e alta: dă puteri suplimentare guvernului, e mandatat să dea hotărâri de guvern prin care merge pe limitare de drepturi, ceea ce nu are dreptul să facă, e neconstituțional. E la fel ca situația de la începutul pandemiei, în starea de alertă, e nevoie de acordul parlamentului”.
De altfel, după aprobarea proiectului de lege de către Executiv, intrarea în starea de criză poate fi decisă doar de Consiliul Suprem de Apărare a Țării.
Claudiu Dinu explică de ce, în opinia sa, guvernul nu merge pe starea de urgență, care permite luarea unor măsuri rapide, așa cum s-a văzut în timpul pandemiei.
„Starea de urgență trebuie să fie concretă, efectivă, reală, cum a fost cu pandemia. Dacă ar încerca să reglementeze pe stare de urgență ar avea probleme de constituționalitate”.
Într-adevăr, toate autoritățile statului, de la președinte la premier și la ministrul Apărării dau asigurări că nu există niciun pericol pentru România, care se află sub scutul NATO. Cu toate acestea, măsurile prevăzute în draftul de act normativ ajuns în mass-media sugerează o altă situaţie faţă de aceea prezentată oficial.
