Rusia a devenit cea mai sancționată țară din lume, depășind Iranul, după invazia în Ucraina care a început în urmă cu două săptămâni. Peste 5.500 de sancțiuni împotriva persoanelor și entităților rusești sunt în vigoare la data de 9 martie.
„Problema este dacă aceste efecte economice și sociale pot fi convertite în atitudini politice de opoziție la adresa lui Putin. Sancțiunile se fac simțite asupra celor care, înainte de ele, au beneficiat de efectele pozitive ale capitalismului de clan din Rusia. Pentru foarte mulți dintre ruși combustibilul ideologic este cel puțin la fel de important ca cel material”, a spune Cosmin Popa, cercetător ştiinţific al Institutului de Istorie „Nicolae Iorga”, pentru Europa Liberă.
Ca urmare a sancțiunilor, moneda Rusiei s-a prăbușit, iar populația s-a grăbit să scoată din bănci atât ruble, cât și valută. Pentru a salva moneda și pentru a combate inflația, Banca Centrală a Rusiei a majorat dobânda cheie la 20%, un nivel record.
Un dolar era cumpărat miercuri dimineață chiar și cu 136 de ruble. Atunci când Putin a devenit pentru prima dată președinte al Rusiei, în 2000, un dolar era cumpărat cu 30 de ruble, iar la izbucnirea pandemiei de Covid, în 2020, un dolar valora 60 de ruble.
„Semnalele nu sunt foarte bune, pentru că astăzi Rusia a sistat toate retragerile în valută din bănci, ceea ce înseamnă că sunt foarte puține resurse din punct de vedere valutar. E foarte probabil să vedem o depreciere masivă a rublei în următoarele zile, care va pune o presiune enormă pe tot ce înseamnă finanțele Rusiei”, spune profesorul de economie Cristian Păun, pentru Europa Liberă.
Săptămâna trecută, corespondenții The Moscow Times au relatat că băncile și bancomatele din Moscova au rămas fără euro și dolari.
Capitalul străin pleacă din Rusia
McDonald's va închide temporar toate cele 850 de restaurante din Rusia, dar va continua să își plătească cei 62.000 de angajați.
IKEA a suspendat operațiunile din Rusia și Belarus, aproximativ 15.000 de angajați fiind direct afectați.
Retailerul german Metro are circa 10.000 de angajați, iar Coca Cola, cu cei aproximativ 7.000 de angajați, și-a suspendat într-un final activitatea, la fel și PepsiCo - companie care a funcționat chiar și în timpul Războiului Rece în această țară.
De asemenea, lanțul de magazine OBI are aproape 5.000 de angajați, iar lista exemplelor este lungă.
Peste 300 de companii private au anunțat că își închid sau suspendă activitatea ca urmare a invaziei, pe lângă sancțiunile impuse în principal de SUA și UE.
71,5 milioane de ruși erau angajați în Rusia, în ianuarie 2022, potrivit datelor oficiale ale Moscovei, numărul fiind în scădere de la 72,50 milioane în decembrie 2021.
Salariul minim lunar în Rusia, era de 13.890 de ruble, adică aproximativ 177 de dolari americani, la începutul anului 2022.
În Moscova, acesta a fost stabilit la 21.371 de ruble rusești, adică aproximativ 272 de dolari americani.
Vor rămâne rușii fără „combustibil ideologic”?
Plecarea acestor companii, care va duce creșterea șomajului și la dificultăți privind importurile de bunuri esențiale, reprezintă doar o mică problemă pentru Kremlin.
Istoricul Cosmin Popa afirmă că eșecul războiului din Ucraina „ar fi o cale foarte sigură pentru pierderea sprijinului” la adresa lui Vladimir Putin.
„Eșecul în război, psihologic, ideologic, este mult mai important pentru atitudinea rușilor față de Putin decât reacția economică a Vestului”, mai spune el.
După sancțiunile de după invadarea Crimeei, în 2014, Rusia și-a consolidat producția internă, în principal de alimente, dar oamenii depind în continuare de tehnologie, medicamente și alte importuri. Prețurile au crescut la electronice și electrocasnice încă din primele zile ale invaziei, relatează NPR.
Multe lanțuri de supermarketuri din Rusia au fost de acord să limiteze creșterile de prețuri la cel mult 5% pentru produsele lactate și de panificație, zahăr și unele legume, potrivit agenției ruse de știri de stat TASS, care citează autoritățile federale antimonopol.
Rușii se confruntau deja cu inflația la produsele alimentare din cauza întreruperilor din lanțul de aprovizionare provocate de pandemie. Ce vor face oamenii din orașe, care au beneficiat de produsele oferite de companiile străine?
„Nu putem sconta pe o reacție generală a unei categorii sociale, fie și ea restrânsă, așa cum este cea a beneficiarilor direcți ai corupției instituționalizate din Rusia”, mai spune Cosmin Popa.
„Luați acele beneficii mari, nu despre așa-zisa clasă de mijloc, și faceți o analogie istorică cu privilegiile pe care în trecut țarii le acordau nobilimii sau oamenilor care depindeau prin servicii în fața lor sau a regimului. În condițiile absenței unui alt cadru politic de organizare în Rusia, ele sunt dependente de persoana lui Putin și de persoanele apropiaților lui. Dramatismul situației vine din faptul că Putin și apropiații lui au reușit să-și împletească soarta lor personală cu cea a Rusiei și, astfel, cu cea a păcii în lume”, spune cercetătorul.
Un alt aspect relevant care merită notat este discrepanța între urban și rural. Jurnalistul rus Serghei Aslanyan, de la radioul Ecoul Moscovei, afirmă într-un interviu acordat HotNews că „în satele de la marginea Rusiei salariul este atât de mic, încât oamenii merg la magazin doar la sărbători, iar de obicei mănâncă tot ce cresc în grădină”.
„Acum îi spune cineva că nu vor mai fi Louis Vuitton și iPhone. Ei nici măcar nu știu ce sunt astea. Salariul în mai multe sate din Rusia este de aproximativ 60 de euro pe lună. Potrivit unor informații, pe surse, pentru o lună de război se achită 550 de euro”, completează el.
Pe de altă parte, istoricul Cosmin Popa subliniază că, din punctul de vedere al propagandei, lucrurile au devenit mai ușoare pentru liderul de la Kremlin, odată cu închiderea redacțiilor independente, precum Ecoul Moscovei.
„Orice poveste pe care noi o vedem într-un fel de aici, ea poate fi convertită de propagandă într-o alta, care să-i servească lui Putin. Ei se pregătesc de ceva vreme pentru acest internet suveran, din punctul ăsta de vedere va fi și mai ușor de manipulat”, spune cercetătorul.
Cât va rezista economiei Rusiei?
„Nu rezistă, conform rapoartelor făcute de Morgan Stanley, iar astăzi Fitch a depunctat Rusia, fiind foarte probabil să intre în colaps, în incapacitate de plată. Agențiile de rating, toate la unison, dau foarte probabilă intrarea în incapacitate de plată a Rusiei”, spune economistul Cristian Păun, profesor de economie la ASE.
Vladimir Putin a descris sancțiunile fără precedent ca pe „o declarație de război”. Kremlinul a interzis tuturor rușilor să transfere valută în străinătate și a ordonat exportatorilor să schimbe 80% din încasările făcute în monedă străină în ruble.
Rămâne de văzut dacă și cât va mai rezista economia rusă, deoarece țara este în continuare un mare exportator de petrol, gaze, cereale și metale - resurse pe care Europa, care este client important, continuă deocamdată să le cumpere.
Însă Comisia Europeană a anunțat marți că vrea să reducă dependența UE de gazul rusesc cu două treimi în acest an, dar și să pună capăt dependenței sale de livrările de combustibil rusesc „cu mult înainte de 2030”. Mai mult, UE discută un al treilea rând de sancțiuni.
Rusia furnizează aproximativ 40% din gazele naturale necesare Europei, iar Banca Centrală Europeană a estimat că o întrerupere totală ar duce la o lovitură economică egală cu 3% din produsul intern brut al țării, transmite Bloomberg.
În același timp, compania de analiză Oxford Economics estimează că economia Rusiei s-ar putea contracta cu până la 7% ca urmare a sancțiunilor.
„Asta arată că atunci când au declanșat acest război, rușii nu au anticipat această mișcare concertată a lumii împotriva Rusiei”, a mai arătat profesorul de economie Cristian Păun.
