Moody's avea până la acest moment o perspectivă „stabilă” asociată ratingului suveran al României. Bloomberg a semnalat deja că turbulențele din mediul politic din România îi îngrijorează pe investitori.
În ianuarie, și S&P a înrăutățit perspectiva ratingului României de la stabilă la negativă și a confirmat calificativul la „BBB-”, ultima treaptă din categoria recomandată investitorilor.
Moody's susține că decizia de a schimba perspectiva în negativă reflectă riscul ca, în absența adoptării unor măsuri suplimentare de consolidare fiscală, puterea fiscală a României să slăbească semnificativ în următorii ani.
„În scenariul nostru de bază, ne așteptăm ca deficitul fiscal al României să rămână ridicat, la 7,7% din PIB în 2025, și să se îmbunătățească doar treptat ulterior, ducând povara datoriei publice la 68,5% din PIB până în 2028, slăbind în același timp semnificativ și indicatorul de accesibilitate a datoriei guvernamentale. În absența unor îmbunătățiri semnificative ale perspectivelor fiscale, acest lucru riscă să lase profilul de credit general al României semnificativ mai slab”, arată documentul de scădere a ratingului.
Riscurile politice și de securitate europeană reprezintă alte criterii care au dus la scăderea ratingului.
„Împreună cu o revizuire semnificativă în scădere a previziunilor noastre de creștere pentru România, acest lucru ar conduce rapid povara datoriei publice la 59,3% din PIB la sfârșitul lui 2025 și la 62,7% la sfârșitul lui 2026, de la 48,9% la sfârșitul lui 2023.
Creșterea cerințelor de împrumut și a costurilor cu dobânzile vor conduce, de asemenea, la o slăbire semnificativă a indicatorului de accesibilitate a datoriei guvernamentale în anii următori, raportul dintre plățile dobânzilor și veniturile guvernamentale crescând de la 5,7% în 2023 la peste 9% până în 2029”, se mai arată în document.
Agenția mai arată că, la sfârșitul anului 2024, Guvernul român a introdus o serie de măsuri precum înghețarea indexării salariilor și pensiilor din sectorul public, care, împreună cu măsuri suplimentare anunțate în bugetul 2025, sunt menite să reducă deficitul general la 7,0% din PIB în acest an și 6,4% în 2026.
Cu toate acestea, pe baza măsurilor anunțate până în prezent, scăderea deficitului va avea un ritm mai lent decât era planificat.
Moody's vorbește și de măsuri de faptul că reducerea cu succes a deficitului și limitarea creșterii poverii datoriei publice vor necesita, cel mai probabil, și adoptarea unor măsuri suplimentare de consolidare fiscală.
„România s-a angajat să implementeze o reformă fiscală majoră în cadrul Planului său național de redresare și reziliență (PNRR) finanțat de UE, a cărui adoptare ar contribui cel mai probabil la îmbunătățirea previziunilor noastre privind deficitul și datoria, chiar dacă cel mai probabil efectul s-ar simți în principal începând cu 2026”, se mai arată în document.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI
