„România. Moștenitorii” este o campanie jurnalistică - articole, reportaje și analize despre prăbușirea ratei natalității în ultimele decenii. Am discutat cu corporatiști, cu săteni, cu oameni simpli și manageri. Cu sociologi și medici.
Da, ecuația politică a momentului nu pare să îndemne la reflecții legate de politici publice pe termen lung. Începe o săptămână complicată.
Marii politicieni ai țării negociază susținerea pentru următorul cabinet Cîțu sau pentru un guvern având în frunte un alt premier.
Soluțiile permise de aritmetica parlamentară sunt puține: dacă dl. Cîțu nu se împacă cu USR PLUS, va fi nevoit să obțină sprijinul PSD. Dacă dl. Cîțu se împacă cu USR PLUS, se va consola cu șefia PNL și va părăsi Palatul Victoria. Dl. Cioloș a spus limpede că vrea alt premier. Poate chiar dumnealui...
Problema este că toate etapele de mai sus nu se vor developa în următoarele șapte zile. Ci în multe săptămâni.
Europa Liberă va puncta momentele cheie și va publica informații despre jocurile de culise. Dar credem că cel mai bun lucru de făcut este să nu renunțăm la temele cu adevărat importante.
Ei bine,
Produsul Intern Brut al României este de trei ori mai mare decât în 1989, iar concediul de creștere a copilului este de 24 de luni - unul dintre cele mai mari nu numai din Europa, ci din lume.
Cu toate acestea, populația țării scade constant. România fertilă naște în străinătate, naște târziu sau nu mai naște deloc.
Sigur că reducerea numărului de copii și creșterea vârstei pentru întemeierea unei familii sunt probleme cu care se confruntă toate societățile cu un grad rezonabil de alfabetizare. Dar în România, numărul de locuitori nu scade, se prăbușește.
Aceasta în timp ce țări mai încrezătoare în soarta lor și cu o mai înțeleaptă selecție a conducătorilor, aplică politici publice de încurajare a tinerelor familii pe termen lung.
Cazul Franței, unde clasa mijlocie și educată începe să aibă frecvent 3-4 copii, este probabil cel mai relevant.
În acest timp, anul trecut, în pofida efectelor neașteptate :-) ale carantinei din martie asupra numărului de nașteri din decembrie, numărul de noi născuți de la birourile de stare civilă din România a fost de 178.609, cel mai mic număr de bebeluși din 1930 până în prezent!
În același timp, vârsta dominantă a celor peste trei milioane de emigranţi din România este situată între 25 și 29 ani, atât pentru bărbaţi, cât şi pentru femei, o suprapunere aproape perfectă pe vârsta mamelor la prima naștere, care se situează în 2020 între 24 și 30 de ani.
Se nasc oare mai mulți copii în familiile românești din străinătate decât România? Foarte probabil. Dar copiii sunt înscriși în alte registre decât cele românești.
Este sigur însă că în țară, anual, opt bebeluși se nasc, în medie, într-o sat cu 1.000 de locuitori din România. La oraș, se naște unul pe an în fiecare bloc de 10 etaje, dar numai dacă anul e cu noroc.
Europa Liberă a documentat situația din comuna Lăpușa/jud. Vâlcea, unde anul trecut s-a născut un singur bebeluș. Aici, în afară de cei plecați demult la oraș, tinerii pleacă 3-4 luni pe an la pescuit în Norvegia, iar tinerele la cules legume și fructe în Spania.
Imaginați-vă ce se întâmplă cu bătrânii din acel sat. Sau cu copiii rămași în grija... mătușii. Iar Lăpușa este o mostră relevantă devreme ce România întreagă este presărată de localități fantomă, orașe și sate, depopulate, fără soluții, fără viitor.
După cum, pentru urban, sunt relevante interviurile cu tineri de carieră care își vor viața pusă la punct înainte de a avea un copil. Lucru greu de atins însă când ratele la bancă pentru două camere sunt echivalentul salariului mediu pe economie, asistența medicală lasă de dorit, iar creșele și grădinițele sunt insuficiente și/sau foarte scumpe.
Discutăm deci despre orașe și sate care la nivel național alcătuiesc un peisaj dramatic: 30% dintre tinerele între 20 și 34 de ani și 11% dintre tineri nu lucrează, nu studiază și nu învață nimic. Trăiesc de pe o zi pe alta din veniturile părinților, acumulând frustrări și nevoiți să emigreze.
Ce faci așadar când nu știi ce îți aduce ziua de mâine? Cu siguranță, nu faci copii.
Sau dacă decizi să „da” și ești părinte, îți pregătești copiii să emigreze, adică să devină cetățeni ai unor țări mai așezate. Eventual adormindu-ți durerea/frustrarea/teama cu „să studieze acolo, vedem după ...”.
Se poate perora mult în jurul ratei natalității, o temă frecventată inclusiv de partidele extremiste și de dictaturi. Tocmai pentru că e atât de sensibilă. Inflamabilă.
Dar în România, chestiunea nu e populistă, e realmente gravă. În ritmul actual, în 2040 în România va avea 17.409.000 locuitori, iar în 2060 numai 15.945.000. Mai puțini români decât înainte de cel de-al doilea război mondial.
România. Moștenitorii. O campanie Europa Liberă. 4-10 octombrie 2021.
