Din cauza suspendării activităților din aceste domenii, sute de mii de lucrători din Europa de Est s-au întors acasă în ultimul an. Publicația greacă liberal.gr, citată în presa românească de G4Media, consideră că peste un milion de români s-au întors acasă. În schimb, Petru Dandea, reprezentant al Confederației Naționale Sindicale „Cartel Alfa" și membru al Comitetului Economic și Social European, menționează pentru Europa Liberă că nu avem cifre oficiale pentru acest fenomen.
Plecările
În România, declinul unor anumite sectoare de activitate creează probleme pe piața muncii, probleme pe care nimeni nu pare să încerce să le remedieze, spune la Europa Liberă Cristian Pârvan, președintele Patronatului Investitorilor Autohtoni din România (PIAROM). „Problemele din industria producătoare sunt grave și din păcate constatăm că nu este nicio preocupare la nivel de guvern,” explică el.
Salariile sunt un factor-cheie ce îi împinge pe români să plece, indiferent de profesie, spune Petru Dandea: „HoReCa rămâne printre sectoarele cu cele mai mici salarii în România. Deși nici în străinătate nu e o muncă ușoară, salariile sunt sensibil mai mari”.
În esență, una dintre cauzele principale ce determină oamenii să emigreze este calitatea vieții, a explicat la Europa Liberă sociologul Gelu Duminică: „Calitatea vieții se reflectă în: starea infrastructurii educaționale, medicale, rutiere, respectul față de cetățean, relația cu autoritatea publică, modul în care ești reprezentat, modul în care îți construiești viitorul. În ultimii ani, cei care pleacă în afară nu pleacă neapărat pentru că nu aveau ce mânca în România, ci pentru că își doresc un viitor mult mai bun pentru ei și pentru copiii lor”.
Și situația politică din țară este poate fi un factor determinant. Lipsa încrederii într-un viitor mai bun în România a cauzat un „exod politic în ultimii 4-5 ani,” potrivit analistului economic George Vulcănescu, care adaugă că din acest motiv „au plecat mulți oameni care nu s-au gândit niciodată că vor pleca.”
Comentând despre influența situației politice, Gelu Duminică adaugă că „decizia de a pleca într-o țară unde te simți mai cetățean, mai respectat, este una ușoară”.
Prezentul
Restricțiile de circulație și încetarea activităților economice din diverse domenii au fost principalul factor care i-a convins pe mulți români să se întoarcă acasă în 2020. Experții consultați de Europa Liberă consideră însă că „acest val" s-a întors doar temporar, și că celor care au revenit nu li s-a oferit niciun motiv să rămână în țară.
„Într-o situație de criză de genul acesteia, unii oameni încearcă să se apropie de casă: aici e grupul de apartenență, grija de familie,” spune Gelu Duminică. Odată ce grija se va diminua, românii se vor întoarce la locurile de muncă din străinătate „pentru simplul motiv că ceea ce i-a trimis prima oară în afară îi va trimite și a doua oară.”
„Nu se întâmplă nimic în mod deosebit în țară încât cei care ar vrea să plece, să nu mai plece,” adaugă Duminică.
Nici reprezentantul „Cartel Alfa", Petru Dandea, nu consideră că statul oferă motive noi pentru românii întorși acasă să rămână. „Ce propune guvernul României sunt politici de austeritate - blocare, înghețare a salariilor,” menționează acesta.
Aceste politici ar reflecta o viziune incoerentă a guvernării pentru viitorul țării.
Gelu Duminică pune accent pe nevoia unui plan de viitor care să facă viața în România un câștig, nu un sacrificiu. „E nevoie de un noian de acțiuni și de ceva timp, astfel încât cei care și-ar dori să plece să gândească de două, de cinci ori înainte să o facă”.
Analistul economic George Vulcănescu, menționează efectele tragice ale lipsei unui plan adevărat pentru economia românească: „Economia românească e o victimă, nu are ce să ofere. Nu s-a pregătit din timp terenul acesta”.
În privința sectorului productiv, Cristian Pârvan consideră că „verbal și public se afirmă interes pentru remedierea lipsei forței de muncă, însă nu se face nimic pentru că, dacă ne uităm la măsurile adoptate de guvern, acestea nu favorizează crearea de noi locuri de muncă în micile întreprinderi.”
Viitorul
Majoritatea celor ce s-au întors în țară vor pleca înapoi în străinătate, potrivit experților consultați de Europa Liberă. Faptul că s-au obișnuit cu un trai mai prosper sau mai liniștit în afară va fi lucrul care îi va atrage înapoi odată cu relaxarea restricțiilor impuse de pandemie.
„Mai ales cei ce au plecat de câțiva ani s-au obișnuit cu relațiile cu statul [valabile] în afară. Au văzut că relația este alta, actul medical este altul, accesul la educație de calitate este mult mai facil chiar și în mediul rural,” amintește Gelu Duminică.
„Aceștia sunt oameni care s-au obișnuit cu un anumit standard al condițiilor de muncă și al salariilor din occident și, când vor avea oportunitatea de a pleca, vor pleca din nou,” adaugă Petru Dandea.
„Mulți așteaptă să revină la locurile de muncă. România nu poate să concureze la nivel de salarizare cu piețele occidentale. Semnalul stop e departe”, conchide George Vulcănescu.
Statisticile
Banca Mondială estimează că între 3 și 5 milioane de români au părăsit țara după anul 2000. Inechitățile din dezvoltare au făcut ca, deși țara a progresat în ultimele decenii, prosperitatea să nu fie împărțită cu întrega populație, creând cele „două Românii": una urbană și dinamică, iar alta rurală și izolată. În timp ce Bucureștiul avansează în privința veniturilor, România ca întreg are cel mai mare risc de sărăcie din Uniunea Europeană.
În privința plecărilor din țară, peste un sfert din românii care o fac au un nivel ridicat de educație, conform Băncii Mondiale. Printre cele mai cunoscute cazuri sunt cele ale medicilor, dintre care un sfert au emigrat. Lipsa personalului medical a fost, de altfel, una dintre principalele probleme semnalate în România la începutul pandemiei.
Efectele pe termen lung, sunt, încă, dificil de estimat.
Articol scris de Sabina Șancu, stagiară Europa Liberă.
