Linkuri accesibilitate

NATO sprijină „calea ireversibilă” a Ucrainei către alianță și anunță planuri de dezvoltare a industriei militare


Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, anunță că aliații vor să-și accelereze industria militară atât pentru propria apărare, cât și pentru a veni în ajutorul Ucrainei.
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, anunță că aliații vor să-și accelereze industria militară atât pentru propria apărare, cât și pentru a veni în ajutorul Ucrainei.

Declarația finală a summitului NATO sprijină calea „ireversibilă” a Ucrainei de a se alătura alianței și anunță pentru 2025 un sprijin de 40 de miliarde de dolari. De asemenea, membrii NATO se angajează să își extindă capacitatea de producție militară și să se coordoneze mai bine.

Cei 32 de membri ai NATO spun în declarația finală a summitului de la Washington că Ucraina se află „pe calea ireversibilă” către aderarea la NATO. Țara nu primește încă invitația de a se alătura alianței.

„Pe măsură ce Ucraina continuă această activitate vitală, vom continua să o sprijinim pe calea sa ireversibilă către integrarea euroatlantică deplină, inclusiv aderarea la NATO. Reafirmăm că vom fi în măsură să adresăm Ucrainei invitaţia de a adera la Alianţă atunci când aliaţii vor fi de acord şi condiţiile vor fi îndeplinite”, se arată în declarația publicată după summitul de la Washington.

În schimb, alianța anunță un angajament de asistență de securitate pe termen lung pentru Ucraina, iar declarația summitului precizează că aliații intenționează să asigure o finanțare de bază minimă de 40 miliarde euro în anul următor.

Puteți citi textul integral al Declaraţiei summitului NATO de la Washington AICI.

Potrivit declarației statelor membre, sprijinul NATO pentru Ucraina va include:

  • Achiziționarea de echipament militar pentru Ucraina;
  • Sprijin în natură donat Ucrainei;
  • Costuri legate de întreținerea, logistica și transportul echipamentelor militare pentru Ucraina;
  • Costuri pentru instruirea militară a Ucrainei; costurile operaționale asociate cu furnizarea de sprijin militar Ucrainei;
  • investiții în infrastructura de apărare și în industria de apărare a Ucrainei și sprijin pentru acestea.

Șefii de stat și de guvern vor reevalua contribuțiile aliate la viitoarele summituri NATO, începând cu cel de la Haga din 2025.

Video | NATO sprijină „calea ireversibilă” a Ucrainei către alianță
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:02:38 0:00

Secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, afirmă că aderarea Ucrainei la NATO e doar o chestiune de timp.

„Nu ține de dacă, ci de când”, a declarat în conferința de presă de la sfârșitul zilei secretarul general Jens Stoltenberg.

Președintele Poloniei, Andrzej Duda, speră că Ucraina va fi invitată să adere la alianță „la summitul următor”.

Calea nord-atlantică a Ucrainei va descuraja regimul de la Kremlin, consideră Alexander Stubb, președintele Finlandei, țară care a renunțat la decenii de neutralitate și s-a alăturat NATO după ce Rusia, țara sa vecină, a declanșat războiul din Ucraina.

Noii premieri ai Marii Britanii și ai Olandei, Keir Starmer și Dick Schoof, s-au întâlnit cu Volodimir Zelenski și l-au asigurat că îl vor susține în continuare.

În schimb, premierul Ungariei, Viktor Orban, a reamintit că țara sa nu va participa în misiunea NATO-Ucraina.

Ministrul de Externe din Ucraina, Dmitro Kuleba, i-a transmis omologului său maghiar, Peter Szijjarto, că pacea nu poate fi obținută după „narativa Rusiei” - o referință la vizita recentă a premierului maghiar Viktor Orban la Moscova.

Președintele Zelenski îl întâlnește pe noul premier britanic, Keir Starmer, Washington, 10 iulie.
Președintele Zelenski îl întâlnește pe noul premier britanic, Keir Starmer, Washington, 10 iulie.

Declarațiile liderilor țărilor membre NATO vin după ce președintele SUA, Joe Biden, a declarat la deschiderea summitului că „Ucraina poate și îl va opri pe Putin” și a avertizat că „Putin nu vrea nimic mai puțin decât subjugarea totală a Ucrainei și să o șteargă de pe hartă”.

Secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, aflat la ultimul summit al alianței în această funcție, a declarat că e în interesul țărilor membre să susțină Ucraina.

„Susținerea Ucrainei nu este caritate. Este în propriul nostru interes de securitate”, a declarat secretarul general al alianței.

Ucraina a fost unul dintre cele mai importante puncte de pe agenda de discuții la summitul NATO, unde președintele Volodimir Zelenski a fost invitat pentru a-și reprezenta țara.

Cu ocazia aceasta, liderii României, Statelor Unite, Germaniei, Italiei și Olandei au anunțat oficial că vor livra cinci sisteme de apărare antirachetă Patriot și alte sisteme strategice.

„Apărarea aeriană este crucială pentru Ucraina în acest moment. Trebuie să găsim cât mai mulți parteneri care să ne susțină inițiativa”, a transmis cancelarul german Olaf Scholz, în urma unei întâlniri cu liderul de la Kiev.

La rândul lui, secretarul de stat pentru Apărare de la Washington, Lloyd Austin, a anunțat că SUA, Olanda și Danemarca au început transferul mai multor aeronave F-16.

„Ucraina va pilota F-16 în vara aceasta”, a transmis Austin.

Și Norvegia va dona, anul acesta, șase avioane F-16.

Cu toate acestea, președintele României, Klaus Iohannis, a avertizat că NATO nu și-a respectat integral promisiunile făcute Ucrainei.

„În mod realist, am livrat doar jumătate din ce am promis, ceea ce nu este suficient. Dacă vrem ca Ucraina să câștige, trebuie să ajutăm mai mult”, a spus Klaus Iohannis.

Țările NATO își vor dezvolta industria militară

„Industria noastră a apărării ne permite să avem echipamentul necesar de a lupta, ne întărește avantajul tehnologic și joacă un rol important în creșterea pregătirii și interoperabilității forțelor noastre”, afirmă cele 32 de state NATO în declarația finală.

Țările se angajează să accelereze dezvoltarea capacității industriale militare, prin bugete mai mari pentru apărare și investiții pe termen lung. Fiecare țară își va crea propriul plan, iar apoi îl va împărtăși cu aliații. Achizițiile comune și coordonarea în lanțul logistic va ajuta țările să aibă sisteme de apărare compatibile și interoperabile.

Aliații NATO își propun, de asemenea, să se coordoneze și mai bine cu producătorii ucraineni de armament și muniții.

Președintele american Joe Biden susține că e esențial ca țările NATO să-și întărească producția de arme și muniție, pentru a ține pasul cu Rusia care a trecut la o economie de război.

China - „facilitator” pentru Rusia

Declarația summitului NATO de la Washington consideră că guvernul comunist chinez ajută Rusia în războiul pe care l-a pornit împotriva Ucrainei.

„RPC (China - n.r.) a devenit un facilitator decisiv al războiului Rusiei împotriva Ucrainei prin aşa-numitul său parteneriat «fără limite» şi prin sprijinul său pe scară largă pentru baza industrială de apărare a Rusiei. Acest lucru sporeşte ameninţarea pe care Rusia o reprezintă pentru vecinii săi şi pentru securitatea euroatlantică. Facem apel la RPC, în calitate de membru permanent al Consiliului de Securitate al Organizaţiei Naţiunilor Unite, cu o responsabilitate deosebită de a susţine scopurile şi principiile Cartei ONU, să înceteze orice sprijin material şi politic pentru efortul de război al Rusiei”, notează declarația finala a summitului.

În declarație, aliații acuză și Iranul și Coreea de Nord că „alimentează războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei prin susținerea lor militară directă pentru Rusia”.

„Republica Populară Democrată Coreeană (RPDC) şi Iranul alimentează războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei prin furnizarea de sprijin militar direct Rusiei, precum muniţii şi vehicule aeriene fără echipaj (UAV), ceea ce afectează grav securitatea euroatlantică şi subminează regimul global de neproliferare”, notează declarația summitului NATO.

Marea Neagră şi Republica Moldova

Declaraţia finală a summitului NATO menţionează că regiunea Mării Negre este de importanţă strategică pentru Alianţă.

Balcanii de Vest și regiunea Mării Negre au o importanță strategică pentru Alianță. (...) Vom monitoriza și evalua în continuare evoluțiile din regiune și vom spori gradul nostru de conștientizare a situației, cu un accent deosebit pe amenințările la adresa securității noastre și pe oportunitățile potențiale de cooperare mai strânsă cu partenerii noștri din regiune”, arată declarația summitului NATO.

De asemenea, liderii aliaţi salută inițiativa comună de deminare a Mării Negre a Turciei, României şi Bulgariei, lansată în ianuarie.

Legat de Republica Moldova, aliaţii fac apel la Rusia „să retragă toate forţele din Republica Moldova şi Georgia, staţionate acolo fără consimţământul lor”.

În acelaşi timp, aliaţii transmit că apreciază „eforturile Moldovei de a continua reformele democratice şi progresele sale (...) în integrarea europeană, şi suntem dedicaţi sprijinirii capabilităţilor de securitate şi apărare şi dezvoltării capacităţii de a contracara ameninţări hibride”.

Biden face față primei zile de negocieri intense

Toți ochii au fost pe președintele american, care a avut o prestație slabă în dezbaterea electorală din 27 iunie cu Donald Trump.

Joe Biden a încercat să demonstreze că este suficient de sănătos și lucid pentru a desfășura diplomație și negocieri la cel mai înalt nivel, notează RFE/RL.

De data aceasta, Biden a vorbit cu încredere și fără confuzia de la dezbatere - după o campanie întreagă înăuntrul Partidului Democrat pentru a-și păstra nominalizarea pentru alegerile prezidențiale.

Președintele american Joe Biden își ia locul în sala de ședințe de la summitul NATO, între premierul britanic Keir Starmer și secretarul general Jens Stoltenberg.
Președintele american Joe Biden își ia locul în sala de ședințe de la summitul NATO, între premierul britanic Keir Starmer și secretarul general Jens Stoltenberg.

Cu toate acestea, nu toți au fost convinși de performanța lui Biden.

„Nu pot să mi-l imaginez la cârma Statelor Unite și NATO timp de alți patru ani”, mărturisește un diplomat european pentru Reuters.

Unii oficiali europeni deja au folosit ocazia summitului pentru a se întâlni cu unul dintre consilierii lui Trump, încercând să prevadă politica sa externă în cazul unui potențial nou mandat.

Separat de dezbaterea despre viitorul SUA, pentru țările membre NATO contează cine va da tonul de la Washington.

„Este în interesul SUA ca NATO să fie puternică”, a declarat secretarul general Jens Stoltenberg.

Dacă Donald Trump va reveni la Casa Albă, este posibil ca acesta să frâneze inițiativele pro-Ucraina ale Alianței din ultimii doi ani și jumătate. Declarații ale lui Donald Trump precum cea în care amenința să încurajeze Rusia „să facă orice dracu’ își doresc” împotriva celor care nu-și plătesc contribuția la NATO au îngrijorat membrii și oficialii occidentali.

„Criticile din partea fostului președinte Trump nu au fost direcționate împotriva NATO, ci împotriva lipsei de investiții a aliaților în NATO”, crede secretarul general Jens Stoltenberg.

Mai mult, Donald Trump a dat semnale că ar dori să impună negocieri de pace în Ucraina. Asta în condițiile în care Rusia și Ucraina se află pe poziții ireconciliabile legate de teritoriile anexate ilegal de Moscova. Un acord de pace, în viziunea Rusiei, ar însemna recunoașterea anexării teritoriilor din estul Ucrainei, în timp ce Kievul nu este dispus la cedări teritoriale.

Însuși președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat marți, de la summitul NATO, că un mandat al lui Donald Trump ar fi imprevizibil.

„Nu-l cunosc prea bine. Nu-mi pot da seama ce va face, dacă va fi președintele Statelor Unite. Nu știu”, a spus Zelenski.

Starmer prezintă planul noului guvern britanic

Acesta a fost primul summit NATO pentru Keir Starmer, proaspăt numit prim-ministru al Marii Britanii. Atât viitoarea reprezentantă externă a UE, Kaja Kallas, cât și președintele ucrainean Volodimir Zelenski l-au întâlnit și l-au felicitat pe noul premier.

Keir Starmer promite că guvernul său va sprijini necondiționat Ucraina în continuare.

Premierul britanic i-a spus președintelui Zelenski că „nu există nicio reducere a sprijinului nostru”, potrivit unui videoclip postat pe platforma X.

Liderul ucrainean a răspuns că țara sa este foarte recunoscătoare pentru sprijinul primit de la Marea Britanie, aliat al Ucrainei de la începutul războiului.

Aflat la debutul internațional, Starmer spune că mesajul său către lume din Marea Britanie este „Ne-am întors”, după ani de zile petrecuți în dispute cu UE, după Brexit și o politică internă tumultoasă.

El a pus securitatea – care cuprinde economia, energia și apărarea – în centrul planurilor sale. Starmer spune că dorește să reconstruiască legăturile cu UE după Brexit, inclusiv prin semnarea unui pact de apărare și securitate cu blocul celor 27 de națiuni, și să asigure Ucraina că nu va exista nicio schimbare în sprijinul Marii Britanii.

Premierul britanic a promis să crească cheltuielile de apărare ale Marii Britanii la 2,5% din produsul intern brut, de la 2,3%, cât sunt în prezent. Anterior, guvernul conservator se angajase să facă acest lucru până în 2030.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.

XS
SM
MD
LG