„Nu vom intra în Ucraina, nici terestru, nici în spațiul aerian. Scopul nostru principal este să protejăm un miliard de oameni din țările membre. Acesta este motivul pentru care luăm această decizie grea de a nu implica NATO în Ucraina”, a adăugat șeful NATO, la conferința de presă de după întâlnire, amintind de sancțiunile „fără precedent” impuse Rusiei.
Miniștrii de externe ai NATO s-au reunit la Bruxelles pentru discuții de criză, în timp ce războiul Rusiei împotriva Ucrainei se intensifică, iar la Kiev se fac tot mai multe apeluri la instituirea unei zone de interdicție aeriană.
Unii membri ai Alianței își arataseră disponibilitatea de a explora toate opțiunile pentru a limita sau a pune capăt războiului provocat de Rusia în Ucraina, în urmă cu o săptămână.
„Noi nu căutăm război, conflict cu Rusia. În același timp, trebuie să ne asigurăm că nu există nicio neînțelegere cu privire la angajamentul nostru de a-i proteja pe toți aliații”, a spus secretarul de stat al SUA, Antony Blinken.
El a întărit ideea că NATO „nu caută conflict”, dar este „pregătită” în caz de nevoie.
Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a spus joi seară că doar o zonă de excludere aeriană va „garanta că Rusia nu va bombarda” infrastructura nucleară a Ucrainei.
Premierul lituanian, Ingrida Simonyte, a repetat un avertisment potrivit căruia „toate încurajările pentru ca NATO să se implice acum în conflictul militar sunt iresponsabile”.
Ministrul canadian de externe, Melanie Joly, a declarat că NATO va discuta „toate scenariile” pentru a opri războiul. Însă, ea a adăugat că alianța dorește „să evite declanșarea unui conflict internațional”.
Ce ar înseamna zona de interdicție aeriană
În context militar, o zonă de interdicție aeriană este concepută pentru a împiedica aeronavele să intre în acel spațiu, de obicei pentru a preveni atacurile, scrie BBC.
Aceasta înseamnă că, prin mijloace militare, aeronavele pot fi supravegheate și pot fi realizate atacuri preventive împotriva lor, dacă intră în acel spațiu.
În contextul războiului din Ucraina, o zonă de interdicție aeriană deasupra acestei țări ar însemna că forțele militare - în special forțele NATO - au intra în contact direct cu orice avion rusesc reperat în „no-fly zone” și ar trage în el dacă este necesar. Acest lucru ar duce la un conflict direct NATO-Rusia.
Ucraina spune că forțele rusești distrug siturile culturale
Kievul a cerut din nou, vineri, instituirea „no-fly zone” deasupra Ucrainei, deoarece forțele rusești „distrug siturile culturale ucrainene”.
Oleksandr Tkachenko, ministrul ucrainean al culturii, a declarat că majoritatea „crimelor de război” ale lui Vladimir Putin în țara sa au fost „comise din aer”, transmite The Guardian.
Oficialul ucrainean a adăugat că rachetele și avioanele Rusiei distrug în mod deliberat centrele istorice ale marilor orașe, iar Vladimir Putin vrea să distrugă patrimoniul și cultura Europei: „Să o șteargă de pe fața pământului”.
„Un dictator nebun amenință să distrugă Catedrala Sfânta Sofia din Kiev, o biserică UNESCO construită în secolul al XI-lea. Sute de victime nevinovate, distrugerea totală a bisericilor, catedralelor și muzeelor - este prețul cerului încă deschis deasupra Ucrainei”, a completat el.
Care este poziția României
Ministrul român de Externe, Bogdan Aurescu, a declarat vineri că „trebuie să regândim totul” în contextul războiului din Ucraina. El a precizat că țările trebuie să se adapteze la faptul că Belarus „a devenit un district militar al Rusiei”.
„Pentru noi, este extrem de important să accelerăm, cât mai rapid, crearea Grupului de luptă din România, care va fi sub conducerea Franței, ca națiune-cadru”, a completat Aurescu.
„În același timp, voi sublinia astăzi necesitatea ca NATO să regândească filozofia, structura și elementele constitutive ale posturii pe Flancul Estic. Deoarece condițiile sunt total diferite de cele pe care le-am avut atunci când am început să construim această postură. Trebuie să adaptăm postura la realitatea care arată că trupele rusești se află în Ucraina și în Belarus. Așadar, trebuie să regândim totul”, a subliniat ministrul român de Externe.
Bogdan Aurescu a amintit de decizia României privind creșterea cheltuielilor pentru apărare de la 2% la 2,5% din PIB, începând cu anul 2023.
El a mai spus că le va cere miniștrilor de externe să sprijine „mai mult” țările partenere, în special Republica Moldova și Georgia.
