Julia Sauter (27 de ani), patinatoare de origine germană, este din 2025 și cetățean român.
Ea va fi purtătoarea de drapel a delegației tricolore – care numără 29 de sportivi – la ceremonia principală de deschidere a Jocurilor Olimpice de iarnă (6-12 februarie) de la Cortina D'Ampezzo, Milano.
În premieră, la această ediție a Jocurilor Olimpice vor mai exista alte trei ceremonii de deschidere, secundare, pentru care România a mai desemnat alți șase purtători de drapel.
Dacă în cazul Jocurilor Olimpice deținerea cetățeniei este obligatorie pentru reprezentarea unei țări, în alte competiții Julia Sauter reprezintă România deja de mai mulți ani – regulamentele internaționale o permit. Are, de altfel, zece titluri naționale în portofoliu.
Recent, în ianuarie 2026, s-a clasat a 11-a la Campionatul Europenean de patinaj artistic de la Sheffield. Explozia ei de emoție, după ce și-a încheiat a doua probă din competiție a impresionat atât audiența, cât și telespectatorii.
La precedenta ediție, din 2025, a obținut locul 7, cel mai bun loc din istoria patinajului artistic românesc, la un campionat european sau mondial. Tot în prima parte a anului 2025, la Mondialele din Boston, unde s-a clasat a 19-a, și-a asigurat și calificarea la Jocurile Olimpice din acest an.
Este singura reprezentantă a României la proba de patinaj artistic la Cortina D'Ampezzo.
Simona Pungă, coordonatoarea secției de patinaj artistic de la clubul Corona Brașov – unde Julia este legitimată din 2023 – spune pentru Europa Liberă că în naturalizarea Juliei Sauter a contat faptul că antrenorul ei din perioada de juniorat a fost românul Marius Negrea.
Sportiva povestea în 2023, pentru Pro TV și sport.ro, că este nevoită să lucreze în trei locuri pentru a-și asigura cheltuielile de deplasare la concursuri și de pregătire, pe care o face în Germania, unde și locuiește și se pregătește.
Antrenoare îi este acum Roxana Luca (Hartman), pregătită și ea în trecut de Marius Negrea.
Julia Sauter era legitimată pe atunci la un alt club din Brașov, însă „lipsa susținerii financiare a dus, în 2023, la un moment dificil în care sportiva era aproape de a renunța la patinaj”, spune Simona Pungă.
Așa s-a ajuns la varianta legitimării, în 2023, la Corona Brașov, „oferindu-i un contract care să îi asigure un venit minim și acoperirea participării la competițiile internaționale”, adaugă ea.
De asemenea, înainte de Campionatele Mondiale din 2025 de la Boston, Julia a lansat un apel de strângere de fonduri pentru participare, după ce aflase că cheltuielile nu îi sunt acoperite.
„Este adevărat că ne-am confruntat atunci cu lipsuri financiare, neavând asigurate integral costurile de deplasare. Din acest motiv, a fost necesară organizarea unei strângeri de fonduri pentru a putea participa”, spune Simona Pungă, care a însoțit-o pe sportivă în SUA.
Comitetul Olimpic și Sportiv Român (COSR) s-a implicat ulterior și a asigurat deconturile, continuând să sprijine și în prezent activitatea sportivei.
Julia Sauter nu a răspuns solicitării Europei Libere pentru un scurt interviu, în schimb Simona Pungă spune că sportiva își propune ca obiectiv la Jocurile Olimpice calificarea în finală. Adică clasarea între primele 24 după prima probă – programul scurt și accesul în proba de program liber, finala propriu-zisă.
Fără medalie în obiectiv la Cortina D'Ampezzo
România va participa la Jocurile Olimpice de la Cornita D'Ampezzo (6-22 februarie) cu o delegație de 29 de sportivi (incluzând și o rezervă), față de 22 de sportivi la ediția din 2022.
Aceștia vor concura la opt discipline: biatlon, bob, patinaj artistic, sanie, sărituri cu schiurile, schi alpin, schi fond și snowboard.
Cea mai numeroasă delegație e cea de la sanie, cu șapte sportivi (trei feminin, patru masculin), urmată de cea de la biatlon, cu cinci sportivi (patru masculin, una feminin).
Președintele COSR, Mihai Covaliu, a declarat încă de la finalul anului trecut că un loc pe podium este un obiectiv nerealist pentru România, a cărei singură medalie la Jocurile de iarnă datează din 1968. Atunci echipajul de Bob 2 persoane format din Ion Panțuru și Nicolae Neagoe a câștigat bronz la bob.
„Nu avem pozițiile din Cupa Mondială care să ne permită să ne gândim la o medalie. Sigur că ne dorim, ar fi extraordinar, minunat, dar realist vorbind suntem în jurul poziției a șasea ca și maximum de performanță”, spune Mihai Covaliu, pentru Europa Liberă.
„Obiectivul ar fi îmbunătățirea performanțelor personale, ceea ce ar putea însemna un loc șase (Raluca Strămăturaru a obținut locul 7, la sanie, la ediția din 2018, n.r.) și în rest, câteva locuri în primele 20 sau să ne apropiem de Top Ten”, adaugă el. Asta după ce la precedenta ediție România a avut ca obiectiv o medalie și două clasări în Top Ten. A obținut în cele din urmă doar o clasare în Top 10, la ștafeta mixtă de la sanie.
La Jocurile Olimpice de la Cortina D'Ampezzo vor participa 3.500 de sportivi, din 93 de țări. Aceștia vor concura pentru 195 de medalii, la 16 discipline sportive. În premieră, schiul alpinism (schi de tură) a fost introdus între disciplinele olimpice.
Împins de concurența din țara natală spre România
La Jocurile Olimpice, România va fi reprezentată la biatlon –sport care îmbină schiul fond cu tirul sportiv – de cinci sportivi. Printre ei sunt și doi sportivi naturalizați: Anastasia Tolmacheva și Dmitri Shamaev, ambii originari din Rusia, dar care au obținut în urmă cu mai mulți ani cetățenia română.
Europa Liberă a discutat cu unul dintre ei, Dmitri Shamaev (30 de ani), care reprezintă România din 2021. La Cortina D'Ampezzo speră la o clasare în primele 30 de locuri, la individual, respectiv în primele 15 sau chiar în Top 10, cu ștafeta de patru. Personal, a obținut în 2024 medalia de argint la Campionatele Europene, în proba de urmărire, de 12.5 km.
„Mă simt bine în echipa României și sunt bucuros că pot participa la competiții internaționale, de aceea am și schimbat țara”, spune Shamaev.
A reprezentat Rusia în mai multe competiții de juniori, cu rezultate notabile, dar a realizat că va fi extrem de dificil să facă parte din lotul de seniori al țării, o forță mondială în domeniu.
A realizat împreună cu actuala soție, biatlonistă belorusă, că trebuie să facă o schimbare.
„Aveam 24-25 de ani și mi-am dat seama că trebuie să îmi găsesc echipă”, povestește el. A aflat că mai erau sportivi din Rusia naturalizați în România, printre care chiar Anastasia Tolmacheva, cu care a luat legătura, a trimis rezultatele sportive Federației de Schi și Biatlon din România, a fost acceptat și ajutat ulterior cu documentele necesare.
Acum se pregătește în cea mai mare parte a anului la Cheile Grădiștei, iar în perioada aprilie-iunie este acasă, într-o localitate aproape de Siberia. „Acum, pe acolo sunt -32 de grade”, glumește.
Nu a vizitat foarte mult din România, cu excepția Brașovului, pe care îl preferă capitalei mult mai agitate.
Diferențele de pregătire între Rusia și România sunt vizibile, de la campusurile de antrenament la serviciile disponibile și numărul antrenorilor. O diferență care l-a frapat este numărul mare de turiști care se intersectează cu antrenamentele sportivilor.
„În Rusia, orele rezervate antrenamentelor sportivilor profesioniști sunt delimitate de cele pentru turiști. Aici sunt mulți turiști pe piste, mi-e și frică uneori să nu se întâmple ceva”, mai spune el.
Gheorghe Stoian, antrenorul de biatlon masculin de la CS Dinamo, unde Shamaev este legitimat, totodată coordonator al lotului olimpic masculin de biatlon, îl descrie pe „Dumitru” – varianta românească a prenumelui său – drept „serios și conștiincios, apreciat pentru disciplina și constanța sa în pregătire”.
„Se evidențiază în mod special prin calitățile de trăgător, mai ales în condiții dificile de concurs, unde reușește să gestioneze foarte bine presiunea”, adaugă tehnicianul.
Per ansamblu, „venirea lui în echipă a crescut nivelul de concurență internă, fapt care a contribuit la progresul întregului lot”, iar România și-a îmbunătățit treptat rezultatele, mai spune antrenorul.
Și președintele Federației (FR) de Schi Biatlon, Puiu Gașpar, spune că intrarea în lotul României a unui sportiv originar dintr-o țară de referință în lumea bialtonului a adus un plus evident de know-how și profesionalism. A devenit un model și pentru tinerii biatloniști, din centrele olimpice de juniori, adaugă el.
Alături de Shamaev, un alt biatlonist și trei biatloniste, toți din Rusia, au fost naturalizați de România. O sportivă s-a retras între timp și doar Shamev și Anastasia Tolmacheva s-au calificat pentru Jocurile Olimpice 2026.
Puiu Gașpar spune că naturalizările, făcute înainte să înceapă invazia Rusiei în Ucraina, vin pe fondul îngustării ariei de selecție din țară.
„[În România] nu sunt sportivi, practic”, punctează el.
Cluburile școlare sportive, altădată pepinieră de sportivi, sunt subfinanțate, iar condițiile generale de pregătire, începând de la amenajarea pârtiilor și folosirea lor cot la cot cu turiștii, diferă și ele mult față de cele din țările vestice, adaugă el.
Costurile cu sportivii naturalizați nu sunt mai mari decât cu cei autohtoni, bazându-se pe același mecanism, adaugă Puiu Gașpar: indemnizație de la clubul unde este legitimat sportivul și acoperirea costurilor de către Federație dacă acesta este cooptat în lotul național.
La Jocurile de la Cortina, Federația de Schi Biatlon va avea în premieră 17 sportivi, la toate cele cinci discipline pe care le coordonează: biatlon, schi fond, schi alpin, sărituri cu schiurile și snowboard. Obiectivul la cele cinci discipline este un loc <10 și două locuri <15.
Val de naturalizări
În ultimii ani, România a naturalizat zeci de sportivi originari din alte țări.
Între 2015 și 2024, 80 de persoane din țări precum Cehia, Africa de Sud, Ucraina, Kenya, Brazilia, Rusia șamd au primit cetățenia română pe baza articolului din Cetățenia română poate fi acordată, la cerere, unui sportiv străin sau apatrid
dacă acesta poate contribui în mod semnificativ la promovarea imaginii
României prin performanțe sportive deosebite. Sportivul poate primi
cetățenia fără obligația stabilirii domiciliului în România, având
posibilitatea să își păstreze domiciliul în străinătate.
Pentru
acordarea cetățeniei, sportivul se angajează să reprezinte România în
loturile naționale, cu respectarea regulilor federației sportive
internaționale relevante, dovedește loialitate față de statul român, are
o conduită corespunzătoare și nu reprezintă un pericol pentru ordinea
publică sau siguranța națională și își exprimă atașamentul față de
România și față de valorile societății românești.
Sursa - https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/121439.
Naturalizările sunt inițiate de federațiile de profil și sunt adoptate prin Hotărâre de Guvern, la propunerea Agenției Naționale pentru Sport (ANS), cea care înlocuiește Ministerul Sportului, desființat în 2023. Cei care obțin cetățenia depun un jurământ de loialitate, în limba română.
„Recent am semnat, într-o săptămână, șase cereri de naturalizare, în două-trei sporturi”, spune pentru Europa Liberă. președintele ANS, Thomas Moldovan.
Conform listei amintite, cei mai mulți sportivi naturalizați între 2020-octombrie 2025 au fost din Ucraina (10) și Rusia (9), câte trei sportivi din Belarus, Finlanda și Kenya.
Pe sporturi, cele mai multe naturalizări au fost făcute la solicitarea Federației Române de Hochei pe Gheață (10), urmată de Federațiile de Judo (7) schi-biatlon (5), sambo și rugby. Sporturi precum baschetul și handbalul masculin și chiar fotbalul sunt de asemenea reprezentate.
Unele naturalizări au fost foarte mediatizate, precum cea a fotbalistului portughez Mario Camora, de la CFR Cluj, care a strâns începând cu septembrie 2020 zece selecții în naționala României, sau cea a baschetbalistului american Patrick Richard, legitimat la multipla campioană a României, U-BT Cluj.
Pe de altă parte, prezența sportivilor străini în diferite sporturi, în România, naște în continuare dezbateri.
În noiembrie 2025, Parlamentul a adoptat un proiect de lege, inițiat de un deputat AUR și votat de majoritatea parlamentară, care stabilește că fiecare echipă sportivă trebuie să aibă minim 40% români pe teren, în timpul unui meci.
Legea, care reia un mai vechi proiect, un Ordin din 2022 al fostului ministru al Sportului, Eduard Novak, a fost atacată de președintele Nicușor Dan la Curtea Constituțională, care ar urma să se pronunțe în luna februarie.
Președinte de federație: naturalizări, până la o anumită vârstă
Președintele Federației de Hochei pe Gheață (FRHG), care a inițiat cele mai multe naturalizări din ultimii cinci ani dintre federațiile sportive, spune că fenomenul ține de modul în care s-a dezvoltat hocheiul pe gheață în România, în ultimii ani.
„Din păcate, de două-trei decenii, la anumite ramuri sportive munca de jos, de educație și creștere, de la copii și juniori, n-a fost una foarte reușită; se adaugă și lipsa infrastructurii, a specialiștilor și lipsa numărului de copii.”
În acest context, mai multe echipe din țară s-au înscris și în alte campionate, precum Liga Erste (fosta Liga Mol, competiție comună între echipe din România și Ungaria) – „au văzut că crește nivelul și au apelat la jucători străini”, spune el.
Regulamentul internațional prevede că, dacă un jucător nu a evoluat pentru niciun lot național, după două sezoane competiționale este eligibil pentru lotul naționalei (din țara unde a jucat).
„Găsind această portiță, au început cluburile să se miște, să naturalizeze câțiva jucători, fiind o situație de dublu câștig și pentru echipele respective – că au devenit mai puternice – dar câțiva dintre ei au fost buni și pentru lotul național și au adus un plus”, spune Nagy Attila.
Jucătorii naturalizați în ultimii ani sunt din Rusia, Belarus, Ucraina, Republica Moldova și Ungaria.
În ciuda infuziei de străini, România a retrogradat, în 2025, în al treilea eșalon valoric al echipelor naționale de hochei, după ce s-a menținut mai multe sezoane în eșalonul secund (locurile 17-23).
Calificarea la Jocurile Olimpice, unde ajung doar 16 țări, este un vis îndepărtat. România s-a calificat doar de patru ori la Jocuri, la acest sport, ultima dată în 1980.
Nu toate naturalizările au fost inspirate, admite Nagy, președinte din 2023 al Federației.
„Sunt și în prezent patru-cinci jucători naturalizați care ne ajută la nivel de echipă națională. Personal, ca președinte de federație, sunt de acord să naturalizăm jucători, dar numai jucători care sunt undeva maxim la 30 de ani, care sunt capabili să mai joace cel puțin cinci ani”, explică el.
Jucătorii importați din țări cu hochei mult mai dezvoltat aduc o cultură sportivă superioară și pot ajuta la dezvoltarea întregului fenomen, spune Nagy.
„Suntem foarte foarte atenți ca jucătorii care ajung la naturalizare să fie caractere foarte bune, care pot să ajute echipa, prin dezvoltarea hocheiului, alături de coechipieri”, spune el.
Solicitări de naturalizare sunt în continuare, dar trierea solicitărilor va fi foarte atentă, adaugă el.
Mihai Covaliu: e efectul globalizării!
Pentru șeful Comitetului Olimpic și Sportiv Român (COSR), zecile de naturalizări din ultimii ani în sportul românesc se explică printr-un singur cuvânt: globalizare.
„Vorbim de o migrație a sportivilor, foarte valoroși, care caută un loc”, spune Covaliu.
„Sunt sportivi care, datorită condițiilor de calificare, sunt în afara criteriilor. De exemplu, la bob sunt permise doar două boburi pe națiune. Dacă cineva din al treilea sau al patrulea bob al Germaniei vrea să participe, normal că va alege un alt steag pe care să-l reprezinte”, detaliază el.
România a naturalizat o sportivă și la bob, Katharina Wick, care a reprezentat țara la Jocurile de la Beijing și s-a clasat, alături de Andreea Grecu, pe locul 18 în competiția olimpică.
Exemplul este valabil însă în toate disciplinele sportive și efectul s-a văzut deja și la Jocurile Olimpice de vară și „începem să îl vedem din ce în ce mai des și la sporturile de iarnă”, adaugă Covaliu.
La Jocurile Olimpice de vară de la Paris din 2024, România a avut în delegația de 107 membri trei atlete din Kenya și pe triatlonistul Felix Duchampt.
Maratonista Delvine Relin Meringor, care a adus României cea mai bună clasare la atletism – locul 7 la maratonul feminin – avea să fie suspendată în 2025 pentru doping, pentru fapte din 2022. Rezultatele din acel moment până în ianuarie 2025 i-au fost anulate.
Mihai Covaliu spune că naturalizările aduc mai degrabă un plus.
„Dacă luăm cazul Juliei Sauter, eu spun că aduce un plus enorm, în sensul că o sportivă din Germania primește cetățenia română și reprezintă țara. Va fi cu siguranță un exemplu foarte puternic pentru tinerele sportive din România care vor vrea să facă patinaj artistic”, adaugă el.
El subliniază că naturalizările nu au loc peste noapte și că regulamentele federațiilor internaționale prevăd un număr de ani de concurat pentru o țară, înainte de a primi cetățenia și de a putea participa la Jocurile Olimpice.
Președintele Agenției Naționale pentru Sport, Thomas Moldovan, afirmă că naturalizările sunt folosite și de cele mai puternice țări în sport și că „sunt domenii unde nu excelăm și câte o naturalizare ajută.”
Cu toate aceste, „per total, procentul de naturalizări este cam prea mare” și „nu ajută la promovarea sportivilor noștri”, spune el.
„Este însă strategia fiecărei federații și nu putem noi să ne băgăm în organizarea fiecăreia dintre ele, să ne spună apoi că nu i-am ajutat suficient”, conchide el.
Cât privește costurile cu sportivii români sau străini, calificați la Jocurile Olimpice, Comitetul Olimpic Român suportă costuri de pregătire și deplasare, respectiv cu echipamentele necesare, printr-un acord cu Federația de profil și cu sportivul în cauză, din momentul în care există un rezultat „care îl recomandă ca potențial calificat la Jocurile Olimpice”, a explicat Mihai Covaliu.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
