Informația că generalul în rezervă Nicolae Ciucă, numit deja interimar în locul lui Ludovic Orban, ar fi preferatul președintelui Iohannis pentru a conduce viitorul guvern a tulburat apele în PNL și USR-PLUS. De altfel, liderii liberali au decis să îl susțină pe Florin Cîțu, actualul ministru de Finanțe, pentru funcția de premier. Pe de altă parte, președintele se pare că insistă în continuare pentru Nicolae Ciucă.
La votul din BPN, singurul care s-a abținut a fost Dan Motreanu, aflat pe lista de ”rezerve” a PNL, ceilalți liberali votând pentru Cîțu.
Cine e Florin Cîțu
Florin Cîţu a absolvit în 1996 Grinnell College din SUA, specializarea economie/matematică, şi are un master şi un doctorat la Iowa State University.
Fost profesor la universitatea americană Iowa State University si angajat al Băncii Centrale a Noii Zeelande. Cîțu este specialist în macroeconomie.
S-a alăturat echipei ING Bank la începutul lui 2006 şi a pus bazele echipei de cercetare.
În urma atacului speculativ dat în 2008 asupra leului, o parte dintre trezorierii șefi ai câtorva bănci comerciale au fost obligați să păraseasca sistemul, Cîțu fiind printre cei puțini admiși să mai lucreze în continuare.
Florin Cîțu, a mai fost desemnat o dată premier, la începutul acestui an pe 26 februarie, după ce guvernul Orban a picat la moțiune de cenzură, dar cu doar câteva minute înainte de a ajunge la votul Parlamentului a anunțat că își depune mandatul.
La întîlnirea din această după-amiază pe lista scurtă a liberalilor figurează trei nume: Nicolae Ciucă, Florin Cîțu (ministrul Finanțelor) și Marcel Boloș (Fonduri Europene). Singurul nume nou, nevehiculat până acum este cel al lui Boloș Ca rezerve sunt europarlamentarii Dan Motreanu și Siegfried Mureșan.
Surse liberale au spus pentru Europa Liberă că vehement împotriva desemnării lui Nicolae Ciucă a fost Ludovic Orban, ale cărui disensiuni cu președintele Iohannis nu mai sunt un secret. De fapt, Orban și-ar fi dat demisia după ce președintele i-a reproșat proasta gestionare a pandemiei de Covid, comunicarea deficitară, diversele măsuri contradictorii, sugerându-i destul de deschis că nu-i va mai da un alt mandat. Peste doar două ore, Orban și-a anunțat demisia, spunând că nu se ”cramponează de funcție” și de abia ziua următoare și-a asumat scorul din alegeri.
Cum spiritele erau destul de inflamate în PNL, Rareș Bogdan, un apropiat al președintelui, a încercat să calmeze situația: ”nu vrem scandal între palate”, a spus el, atrăgând atenția că ”PNL este într-un parteneriat cu preşedintele României, nu într-o subordonare”.
Subordonare sau nu, președintele este cel care are ultimul cuvând, potrivit Constituției.
Șeful guvernului, militar sau civil
Militarizarea spitalelor din prima perioadă a pandemiei a ridicat mari semne de întrebare asupra capacității statului de a gestiona problemele administrative și respectarea drepturilor și libertăților. Cu atât mai mult se pun aceste întrebări când în fruntea guvernului a fost instalat deja un militar, care ar putea fi însărcinat cu formarea viitorului executiv.
E drept, Nicolae Ciucă este general în rezervă începând cu 2019, iar din octombrie anul acesta a devenit membru PNL și candidat pentru un loc la Senat în Dolj. Este un personaj greu atacabil, în special pentru că s-a făcut remarcat în teatrele de război, lucru care s-a văzut și atunci când a fost numit ministru al Apărării, când nici măcar PSD a deschis gura.
Laura Ștefan, expert anticorupție, atrage atenția că România are de unde alege un premier civil, și că Nicolae Ciucă s-a retras din armată doar de un an.
”Cred că e nevoie de o perioadă între momentul în care ești militar și cel în care ajungi, peste noapte, om politic și premier. Abia s-a retras din armată, de un an și un pic. Cred că România are de unde alege un premier civil de la partidele care vor forma guvernul.”
”Populația are încredere în militari, e adevărat, dar eu nu cred că trebuie să încurajăm aceste mituri populare. Mai ales în contextul actual, cu AUR, este un mare pericol să pedalăm în continuare pe aceleași mituri salvatoare ale tătucului în haină militară, indiferent despre cine ar fi vorba. Mi se pare important, inclusiv ca percepție publică să ai un om care vine din zona civilă care să-și asume cea mai importantă funcție în guvern”, spune Laura Ștefan.
Argumentele în favoarea unui militar în fruntea guvernului, spune Cristian Pîrvulescu pentru Europa Liberă, sunt că, de regulă, militarii au o imagine bună în opinia publică, cea a ordinii, și că funția va fi mai puțin politizată și, deci, supusă atacurilor politice. Într-o perioadă de criză, cum e cea pe care o traversează România, ar fi necesar un militar, consideră analistul politic.
„Politicienii cu origine militară au un avantaj în ochii opiniei publice, sunt legați în mod simbolic de instituția militară și au o anumită viziune a ordinii. O să avem un an în care vom fi în continuare în criză, o să începem recuperarea, deci un asemenea om politic ar fi necesar. Problema domnului Ciucă este că e abia intrat în politică, un novice, va trebui să dovedească faptul că are calități politice. Dar nu erau foarte multe alegeri pentru a găsi un personaj neutru, orice alt personaj din interiorul PNL ar fi stârnit controverse când partidul trebuia să negocieze formarea guvernului", spune Cristian Părvulescu.
Spitale trecute sub conducere militară
În aprilie, la conducerea spitalului județean Suceava a fost pus medicul colonel Daniel Ionuţ Derioiu. Au urmat multe alte spitale- Arad, Vrancea, Hunedoara, Galați, Brașov.
Sorin Ioniță de la Expert Forum aduce în discuție situația din Statele Unite, unde legea impune militarilor o perioadă de 7 ani până pot ocupa o funcție politică.
”Biden vrea să pună un general ministru al apărării, Lloyd Austin, dar e nevoie de derogare specială in Congres deoarece omul s-a retras din armată doar în 2016 iar legea americană impune militarilor o perioadă de 7 ani cooling off până la ocuparea funcţiei politice. E o logică aici.
Nicolae Ciucă e un general performant, ajuns la vârful profesiei prin merite personale, nu ca alţii. Dar lumea ridică sprânceana pentru că nu poţi fi şeful armatei în Octombrie 2019, apoi într-un singur an te retragi, intri în partid, te alegi in parlament şi ajungi prim-ministru. Promovarea nemeritată pe care a evitat-o toată viaţa ca militar i se oferă acum pe tavă ca civil. Ciucă ar trebui să rămână el însuşi”, scrie Sorin Ioniță pe contul său de Facebook.
Ciucă a dat jos milităria din pod în timp record
Dan Barna a spus deja că nu crede că ”soluția militară este neapărat cea mai bună”, iar la liberali se fac glume cu schimbarea partidului în ”garnizoană”. Mulți își râd în barbă, dar nu e râsul lor. Generalul Ciucă, care și-a câștigat stelele nu din birou, ci în teatrele de operațiuni din Irak, pe câmpul de luptă, cum ar veni, a arătat din primele ceasuri ale interimatului cum stă treaba cu autoritatea.
Demisiile, de fapt demiteri în toată regula, au curs pe bandă rulantă, iar numărul apropiaților lui Ludovic Orban s-a rărit simțitor. Primul răpus a fost consilierul premierului, Antonel Tănase, urmat în scurt timp de Costel Barbu, adjunctul său, apoi de Virgil Guran ( consilier pe probleme de infrastructură), Mădălina Simion (șefa de cabinet), înlocuită de o doamnă general, și de însuși șeful cancelariei premierului, Ionel Dancă.
”De azi nu mai aveți funcții. Să spuneți în presă că eu v-am cerut demisia”, le-a spus scurt Ciucă, potrivit Adevărul. Zis și făcut, ordinul nu discută.
Dar n-a fost numai atât, ordinea și disciplina s-au făcut simțite în timp record: pe holurile palatului Victoria nu se mai umblă hai-hui, fără treabă, telefoanele au fost puse sub lacăt, hârtiile au traseu fix și taclalelor le-a luat locul liniștea, după cum relatează Digi 24.
