Ministrul Sănătății, Nelu Tătaru, a anunțat o reformă în cadrul Direcțiilor de Sănătate Publică (DSP) deoarece incoerența unora dintre ele a făcut posibilă apariția de focare de coronavirus în unele spitale din țară.
„Și în DSP-uri este nevoie de o reformă. Unele DSP-uri au avut o incorerență sau o lipsă de activitate, întrerupere bruscă a unei anchete, cum a fost și la Suceava. Odată cu modificările din 2010, DSP-urile și-au pierdut din autoritate. Nu mai au controlul asupra unitățiilor sanitate. Au devenit oarecum facultative. Un loc la DSP nu e atractiv, nici din punct de vedere financiar. Trebuie să facem o evaluare înainte de toate”, a spus Nelu Tătaru pentru Gândul.
În ceea ce privește o reformă în sănătate, ministrul Nelu Tătaru a subliniat că ”caracatița” începe din Ministerul Sănătății și în Direcția de Sănătate Publică, adăugând că a demarat o campanie în sistemul public-privat pentru a modifica legea 95/2006.
Întrebat ce va face dacă i se va pune o frână, Nelu Tătaru spune că din discuțiile avute cu oamenii care i-au puteau pune o frână, toți își doresc o reformă.
Cât privește situația de la Spitalul Bagdasar-Arseni unde au fost confirmate cu coronavirus 16 cadre medicale, Tătaru a afirmat că este sub control.
„Situația este sub control. Au fost mai mult testări făcute. După cum spuneam, suntem în momentul în care avem focare în zone instituționalizate unde avem bătrâni,în zonele unde sunt pacienți neuropsihice. Tocmai, gestionarea acestor focare vor duce la limitarea acestor cazuri. Este o cifră pe care o gestionăm. Ancheta este în desfășurare, poate fi și un caz din exterior”, a precizat Nelu Tătaru.
Întrebat dacă există posibilitatea ca starea de alertă să nu mai fie prelungită de la 15 iunie, ministrul Tătaru a subliniat că este prea devreme pentru a ști acest aspect.
„Evoluția ne da și momentul scăpării de măști. Noi avem o stare de alertă până pe 15 iunie, vedem ce se întâmplă, care este evaluarea situației la zi. După cum vedeți, avem și o perioadă de relaxări. Suntem la a doua relaxare.Relaxarea lasă între o relaxare și alta 14 zile. Acea perioadă de incubație pentru a vedea evoluția unei patologii. Dăm o altă măsură, o altă serie de relaxări, urmărim iar 14 zile. Relaxarea măsurilor aduc după ele, că vrem, că nu vrem, o transmitere comunitară”, a arătat Nelu Tătaru.
