Bun găsit,
Iată subiectele dimineții:
- Coaliția PSD-PNL nu va mai miza pe un candidat comun pentru Primăria Capitalei. Cele două partide aleg să-și trimită candidații proprii.
- Noul raport SIPRI arată că țările de pe întreg globul se înarmează cu viteză.
- Se întâmplă și la case mai mari: statistici despre europarlamentarii care nu dau pe la muncă, cei care-și abuzează angajații și cei care nu votează cu partidul.
Cîrstoiu nu mai este candidatul PSD-PNL din cursa pentru Capitală
PSD și PNL au retras sprijinul lui Cătălin Cîrstoiu la funcția de primar al Bucureștiului, conform Agerpres. În schimb, cele două partide ar miza pe candidații proprii: Gabriela Firea (PSD) și Sebastian Burduja (PNL).
Propunerea candidaturilor separate ar fi venit de la premierul Marcel Ciolacu, afirmă sursele G4Media, pentru a îmbunătăți șansele alianței în alegerile politice din București. Tot G4Media afirmă că PSD și PNL vor avea candidați separați și la alegerile prezidențiale din septembrie.
Decizia de a-l da la o parte pe Cîrstoiu vine după negocieri îndelungi în coaliție, la doar o lună după ce l-au propus. Între timp, au apărut acuzații la adresa lui despre incompatibilitatea în funcții. Mai multe despre acest subiect, la Europa Liberă.
HotNews scrie despre culisele discuțiilor dintre Cîrstoiu și liderii coaliției, care ar fi încercat timp de cinci ore să-l convingă să renunțe la candidatură.
Care au fost reacțiile principalilor candidați la Primăria Capitalei? Cristian Popescu Piedone spune că „mazilirea doctorului Cîrstoiu este un blat politic prin care PSD și PNL îl susțin pe Nicușor Dan”, conform HotNews. Nicușor Dan, în schimb, a postat un mesaj scurt: „Decizie grea pentru mafia imobiliară. Campania cui să o finanțeze?”.
Cheltuielile militare, în creștere la nivel global
În 2023, cheltuielile militare la nivel mondial au ajuns la 2,4 trilioane de dolari, cu 7% mai mult față de anul precedent, arată un nou raport SIPRI. Despre el poți citi la Europa Liberă.
Câteva puncte esențiale: Rusia cheltuie mult în continuare, iar Ucraina e ajutată de donațiile vestice. În NATO, statele europene au deschis portofelul mai mult decât în ultimii zece ani și 11 state NATO îndeplinesc acum pragul de 2% din PIB alocat cheltuielilor militare, mai multe ca niciodată. China a investit și ea în înarmare, ceea ce a dus la creșteri în întreaga regiune.
Euronews rezumă simplu: cu o creștere a cheltuielilor pe apărare de 16%, Europa a dat mai mult pe înarmare în 2023 decât a dat la sfârșitul Războiului Rece.
Raportul pe anul 2023 vine la doar câteva zile după ce Congresul Statelor Unite a aprobat în camera sa inferioară un mult-așteptat pachet de ajutoare militare pentru Ucraina, în valoare de 61 de miliarde de dolari.
Potrivit HotNews, România a cheltuit doar 1,6% din PIB pe apărare, deși a promis 2,5%.
Polonia a cheltuit cel mai mult din UE pe înzestrarea armatei, 3,8% din PIB, iar anul acesta are prevăzut 4,1% din PIB. Însă, oficialii europeni ar putea să „ierte” o parte din deficitul bugetar al țării, de peste 5%, transmite Reuters. Fără aceste cheltuieli militare, deficitul bugetar al Poloniei nu ar fi trecut de nivelul impus de UE, respectiv 3% din PIB.
Miniștrii de externe UE, reuniți luni în Luxemburg, avertizează că acum nu este cazul să-și relaxeze sprijinul pentru Ucraina, însă nu au promis niciun nou ajutor, scrie The Guardian.
Parlamentul European: Best of, dar și worst of
La final de mandat, Politico a publicat lista cu europarlamentarii rebeli, absenți sau... ridicoli.
Cel mai mult a lipsit Ioannis Lagos, eurodeputat neonazist elen condamnat în 2020 pentru implicarea sa în partidul Zorii Aurii. Chiar dacă a lipsit de la 62% din plenuri, și-a făcut o parte din teme din celulă și chiar a votat de acolo.
Pe locul doi se află PSD-istul Claudiu Manda, prins și el într-un proces în justiție încă din 2021, despre care a scris și Europa Liberă. Alt român care s-a făcut remarcat negativ a fost social-democratul Adrian-Dragoș Benea, care nu a colaborat la redactarea niciunei legi.
Politico a mai remarcat eurodeputații care au primit cele mai scumpe cadouri, care au susținut cele mai multe rezoluții care au eșuat sau cei care s-au îndepărtat cel mai mult de poziția grupării lor politice.
Notabilă este lista lungă cu eurodeputații care și-au abuzat angajații sau au arătat o lipsă generală de respect. Este inclus și social-democratul Mihai Tudosee, acuzat anul trecut că și-a hărțuit asistenta și că se comportă nepotrivit cu femeile din Parlamentul European.
Deci, cine e important în Parlamentul European? Un clasament BCW consideră că românul cu cea mai mare influență parlamentară ar fi Cristian Bușoi (PNL), în timp ce EUMatrix consideră că românul cel mai influent ar fi Dragoș Tudorache (REPER), datorită implicării sale în comisia pentru reglementarea inteligenței artificiale.
Cel mai popular eurodeputat român pe rețelele sociale, și al treilea cel mai popular din întreaga instituție, este Vlad Gheorghe (fost USR, acum independent), arată Politico.
Populari pe rețelele sociale sunt însă și cei din extrema dreaptă, iar AUR mizează din greu pe TikTok. Mai multe în BalkanInsight.
Alte subiecte:
- Propaganda rusă încearcă să submineze încrederea în Armata Română, în timp ce partidul AUR este acuzat de activități antiucrainene sistematice. Ambele subiecte, la Europa Liberă.
- În New York Times, despre steaua extremei drepte din Europa: premierul Italiei, Giorgia Meloni.
- The Guardian scrie că un bărbat belgian a fost achitat pentru conducerea sub influența alcoolului după ce a demonstrat că suferă de o boală rară, prin care corpul său produce alcool.
Așteptăm mesajele tale la adresa de e-mail treiminute@rferl.org și pe paginile noastre de Facebook și Instagram.
Toate cele bune,
Sabina
