Bun găsit,
Iată subiectele din această dimineață:
- Șapte dintre victimele incendiului de la Ferma Dacilor au fost identificate.
- România va adera la spațiul Schengen cu granițele aeriene și maritime, din martie 2024.
- Polonia este cufundată într-un scandal politic pe tema televiziunii publice.
Victimele de la Ferma Dacilor, ipoteze, demiteri
La o zi după incendiul de la pensiunea Ferma Dacilor, numărul victimelor se ridică la șapte. O persoană este încă dispărută.
Victor Dinicu, în vârstă de doar nouă ani, era fiul patronului. El își sărbătorea ziua de naștere la pensiune, scrie G4Media.
Lucian Ene, în vârstă de 48 de ani, a fugit în clădirea cuprinsă de flăcări pentru a-și salva cei doi copii aflați înăuntru. Luca (16 ani) și Petru (11 ani), doi dintre cei trei fii ai săi, au murit în incendiu. Fiul salvat de tatăl său, Matei, a transmis un mesaj emoționant pe rețelele de socializare, citat de News.ro. El a promis că va avea grijă de mama lui.
Anca Florina Gavrilă, 20 de ani, studentă în anul II la Sociologie, împreună cu prietenul ei, Adrian. Cei doi se cazaseră întâmplător la pensiune, scrie Libertatea.
Vlad Băiceanu, 21 de ani, fiul șefului Direcției Generale de Informații a Apărării, potrivit surselor G4Media.
Contul de Facebook Ferma Dacilor a postat o declarație despre evenimentele de marți. Ei au spus că spațiul era sigur. „Cum își poate cineva imagina că un om își poate pune proprii copii în pericol?”, au scris reprezentanții pensiunii, citați de HotNews.
Europa Liberă reconstituie povestea pensiunii și a patronilor, cu accent pe momentele în care s-ar fi putut remarca și rezolva nereguli. Libertatea a discutat cu un arhitect despre documentele care ar fi trebuit obținute de administratorii pensiunii. HotNews scrie despre cum primarul comunei Gura Vadului, de care ține pensiunea, nu a fost niciodată în control.
G4Media detaliază cele trei ipoteze despre cauza incendiului: aparate de încălzire, o problemă la sistemul de fotovoltaice sau un scurtcircuit.
Au început și primele consecințe.
Șeful Inspecției de Prevenire al ISU Prahova, Răzvan Șandru, a fost demis de către secretarul de stat Raed Arafat, potrivit Libertatea.
Potrivit HotNews, Prefectul de Prahova a cerut primăriei comunei toate documentele cu privire la atestările și verificările pensiunii.
Departamentul pentru Situații de Urgență a anunțat că va sesiza parchetul cu privire la verificările pe care ISU Prahova le-ar fi făcut în 2019 la pensiune, scrie G4Media.
News.ro arată că Ministerul Economiei a primit o cerere de clasificare a spațiilor în categoria de trei stele, dar nu a întrunit condițiile necesare. După ce a funcționat fără clasificare, a obținut o stea în 2018.
România, cu un picior în Schengen
Austria și România au ajuns la un acord cu privire la aderarea la spațiul Schengen: România va adera la Schengen cu granițele aeriene și maritime din martie 2024, iar cele terestre vor fi discutate în continuare anul viitor.
Anunțul a fost făcut de premierul Marcel Ciolacu, pe Facebook. Tot el anunțase pe 9 decembrie flexibilizarea Austriei, care începea să pară mai îngăduitoare cu perspectiva aderării României.
Ministerul Afacerilor Interne a ajuns la un acord cu Austria și Bulgaria, precizează G4Media. Mai rămâne aprobarea politică a celor 27 de state membre UE în cadrul Consiliului European, care se așteaptă în decursul zilei de joi.
Președintele Senatului și liderul PNL, Nicolae Ciucă, a declarat că acest acord este „un real succes”. El a lăudat munca miniștrilor PNL care au contribuit la acest acord, citează HotNews.
Reacția USR a fost mai critică. „Ne vând o înfrângere pe post de victorie”, a transmis purtătorul de cuvânt USR, Ionuț Moșteanu, citat de G4Media. El a punctat că România îndeplinește condițiile pentru aderarea completă la Schengen.
În ciuda atmosferei general optimiste dintre politicienii români, olandezii rămân sceptici, arată Euronews. Europarlamentarii români citați tot de Euronews critică lipsa unui calendar clar de aderare, cu condiții și termene. Nu există nicio perspectivă clară pentru acestea, punctează ProTV.
În interiorul granițelor României, guvernanții au și mai puține victorii de anunțat. Europa Liberă explică dezastrul reformei sistemului bugetar, anunțată de guvern pentru a compensa deficitul de la buget.
Polonia și libertatea presei
Polonia este cuprinsă de un conflict între guvernul condus de Donald Tusk și guvernul precedent, ale cărui decizii Tusk încearcă să le revoce. Conflictul se concentrează, în acest moment, pe postul de televiziune de stat, TVP. Guvernul precedent a fost acuzat că acaparează politic instituțiile statului, problemele cu statul de drept fiind remarcate și la Bruxelles de-a lungul anilor.
O scurtă recapitulare a evenimentelor recente: Pe 13 decembrie, a fost instaurat guvernul noului premier pro-european Donald Tusk.
Pe 19 decembrie, noul parlament a cerut restabilirea imparțialității posturilor publice de televiziune precum TVP, despre care spun că au fost atât de politizate de guvernul precedent încât au devenit posturi de propagandă. Fostul guvern a început să controleze intensiv discursul de la TVP încă din 2015 și a schimbat legile audiovizualului. O treime din polonezi se bazează exclusiv pe canalele de stat pentru informații, pentru că nu au acces la canalele private.
O zi mai târziu, guvernul a scos canalul TVP din emisie și a concediat directorii postului, precum și pe cei de la radioul național și de la agenția de presă PAP. BBC a surprins momentul în care prezentatorul TVP a fost nevoit să anunțe sfârșitul transmisiei.
Președintele Poloniei, aliat al fostului guvern, a numit decizia lui Tusk „anarhie”, scrie Reuters. Protestatarii de dreapta și susținători ai guvernului precedent au ocupat sediul televiziunii, în încercarea de a opri decizia guvernului, scrie New York Times. Ei spun că noul guvern încearcă să preia prin metode ilegale posturile publice.
Ideea noului guvern de a readuce la normal posturile publice e bună, dar metodele sunt rele, scria pe 21 decembrie publicația independentă Notes from Poland.
Președintele Poloniei a blocat, pe 23 decembrie, o lege care ar fi alocat 3 miliarde de zloty (3,46 miliarde de lei) canalelor media de stat.
Pe 26 decembrie, a fost numit un nou director al TVP - în paralel, comisia de conducere ce fusese dizolvată nu a acceptat acest lucru și a numit un alt director. Este vorba de un prezentator al știrilor de seară care a devenit asociat cu sufocarea libertății presei de către fostul guvern, explică Notes from Poland.
Noul ministru al Culturii a decis să suspende, miercuri, televiziunea, radioul și agenția de presă de stat, transmite tot Reuters. Ministrul precedent schimbase statutul TVP în ultima sa zi la post, în încercarea de a opri suspendarea televiziunii. Chiar dacă a fost constrâns de vetoul președintelui, decizia noului ministru a fost „calmă și rațională”, a explicat premierul.
Tot Notes from Poland prezintă analizele a trei experți juridici cu privire la situația posturilor publice.
Alte subiecte:
- A murit Jacques Delors, fost președinte al Comisiei Europene și unul dintre oamenii care au construit Uniunea Europeană în forma sa actuală. El a pus bazele proiectelor definitorii pentru integrarea europeană: moneda euro, piața unică, spațiul Schengen, programul Erasmus. Despre viața și munca sa, pe scurt, în Politico, Deutsche Welle și BBC, printre altele.
- New York Times a dat în judecată companiile Microsoft și OpenAI (care se află în spatele ChatGPT), pentru că au folosit milioane de articole cu drept de autor pentru a-și antrena inteligența artificială.
- Tot în New York Times, poveștile emoționante ale câtorva copii ucraineni răpiți de ruși.
Așteptăm mesajele tale la adresa de e-mail treiminute@rferl.org și pe paginile noastre de Facebook și Instagram.
O zi ușoară,
Sabina
