Bun găsit,
Iată subiectele dimineții:
- Președintele rus Vladimir Putin a acordat primul interviu unui jurnalist occidental de la începutul războiului din Ucraina.
- Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, l-a înlocuit pe comandantul șef al armatei. Decizia vine după luni întregi de conflict deschis între Zelenski și fostul comandant Zalujnîi.
- Diplomații din statele UE au căzut de acord asupra unui pact al migrației, despre care criticii spun că împrumută din discursul extremei drepte, iar ONG-urile pentru drepturile omului spun că ar provoca mai multă suferință în rândul celor care visează la siguranța Europei.
Interviul lui Tucker Carlson cu Vladimir Putin
Rusia va lupta până la final, dar nu e interesată să atace Polonia sau Letonia decât dacă ele atacă Rusia, a declarat președintele rus, Vladimir Putin, într-un interviu cu americanul Tucker Carlson difuzat în noaptea de joi spre vineri, ora României.
Putin a mai spus că Ucraina era gata să accepte un armistițiu în aprilie 2022, dar că au refuzat după ce forțele rusești au fost îndepărtate din Kiev. Mai multe în Europa Liberă și Reuters.
Potrivit Politico, Putin a adăugat că războiul din Ucraina s-ar termina rapid dacă Vestul nu ar mai trimite arme, a spus că jurnalistul reținut Evan Gershkovich este doar un spion, și a sugerat că CIA-ul a orchestrat explozia gazoductului Nord Stream.
Tot ca să încheie războiul, Putin ar vrea să facă o înțelegere cu Occidentul, la schimb cu teritorii ucrainene, punctează New York Times.
Interviul ar fi fost înregistrat marți și este prima ocazie în ultimii doi ani în care liderul de la Kremlin a acceptat să stea de vorbă cu un reprezentant al presei occidentale. Potrivit Reuters, cererea de interviu a lui Carlson i-a fost aprobată pentru că perspectiva sa asupra războiului din Ucraina diferă de cea a majorității jurnaliștilor din Vest.
Analiza New York Times prezintă cum conservatorii și republicanii americani, odinioară inamicii Rusiei, au ajuns să se apropie de Rusia și de Putin.
Carlson a sosit în urmă cu câteva zile în Rusia, unde a fost zărit la Teatrul Bolșoi. El a transmis că ar dori să-l intervieveze pe Putin, scrie The Guardian.
Ce vrea Putin de la Carlson, o figură între jurnalist și propagandist, este întrebarea tratată de Politico și BBC. New York Times scoate în evidență momentul oportun al Kremlinului, când fondurile pentru Ucraina încă nu au fost autorizate de Congresul american. Al Jazeera explică de ce era atât de controversat interviul, chiar și înainte să fie difuzat.
Criticile jurnaliștilor la ideea interviului, în Politico.
Lider nou în armata ucraineană
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, l-a concediat pe comandantul-șef al armatei, generalul Valeri Zalujnîi. În locul său l-a numit pe generalul Oleksandr Sîrski, care a condus operațiunea de apărare a Kievului și cea de eliberare a Harkovului, potrivit Kyiv Independent.
Se discută și despre promovarea mai multor comandanți de top din armată, scrie Ukrainska Pravda.
Zelenski trimite de câteva săptămâni semnale că vrea să înlocuiască unii dintre liderii civili și militari ai armatei. A declarat deschis acest lucru în urmă cu doar câteva zile, pentru postul italian Rai.
Relația dintre Zelenski și Zalujnîi a devenit mai dificilă după ce generalul a declarat în The Economist că un război îndelungat ar fi o „capcană”. Deja, în decembrie, Zelenski încerca să comunice cu generalii din armată fără să-l includă pe Zalujnîi, scria atunci Ukrainska Pravda. Lui Zalujnîi i s-ar fi dat șansa să demisioneze, însă generalul a refuzat, potrivit The Guardian.
Zalujnîi avea o țintă pe spate pentru că nu a reușit să facă mari progrese împotriva rușilor în ultimul an, consideră cei de la Politico, într-o analiză cuprinzătoare.
Ministrul Apărării, Rustem Umerov, a declarat că „războiul se schimbă și are nevoie de schimbări. Bătăliile din 2022, 2023 și 2024 sunt trei realități diferite.” În aceeași notă a fost și declarația lui Zalujnîi: „Provocările din 2022 sunt diferite de cele din 2024”.
Nouă din zece ucraineni au încredere în Zalujnîi, iar majoritatea nu-și doresc ca el să plece, potrivit unui sondaj de opinie din decembrie.
The Guardian face portretul lui Zalujnîi, care a fost numit în post în iulie 2021. O retrospectivă a parcursului său la conducerea armatei, în New York Times.
Înlocuitorul său, Sîrski, are 58 de ani și este comandant al trupelor terestre din armata ucraineană din 2019, potrivit RFE/RL. Înaintea invaziei din 2022, el a condus operațiunile împotriva separatiștilor ruși din Crimeea.
UE vrea legi mai dure ale migrației
Reprezentanții diplomatici ai statelor membre UE au aprobat, joi, Pactul Migrației: un set de cinci legi care caută să reducă și să gestioneze fluxul de migranți care încearcă să intre în UE. Consiliul European a explicat, în comunicatul de joi, cele cinci puncte ale pactului.
Potrivit Politico, pactul împrumută mult din discursul partidelor de extremă dreapta, iar cei de stânga și ONG-urile pentru drepturile omului spun că nu ar provoca decât mai multă suferință.
Noile măsuri i-ar putea reține în centre de detenție pe migranții care intră în Europa, inclusiv copiii. Singura excepție sunt ucrainenii, iar ONG-urile spun că proiectul scoate în evidență atitudinile ostile față de cei din Orientul Mijlociu și Africa. În decembrie, 55 de organizații din societatea civilă au cerut oficialilor europeni să oprească Pactul Migrației, cel puțin în forma sa actuală.
Cehia a declarat deja că se va abține de la votul pentru aprobarea pactului, care urmează să aibă loc la sfârșitul lunii februarie. Argumentul cehilor este că proiectul de lege nu ar duce la o prevenție eficientă a migrației ilegale, explică Radio Prague International. Pentru a fi aprobat, pactul are nevoie doar de o majoritate calificată (aprobarea a cel puțin 55% dintre statele membre, care reprezintă împreună peste 65% din populația UE).
Pactul apare în forma sa consolidată după aproape un deceniu de dezbateri deschise de fluxul de migranți din Siria, odată cu începutul războiului civil din această țară. De atunci, au existat mai multe legi care abordau probleme punctuale, dar niciun cadru mai larg, explică Euronews. Prima variantă a pactului a apărut în urma unei înțelegeri politice între statele membre, Parlamentul European și Comisia Europeană, în decembrie 2023.
Proiectul va fi dezbătut în Parlamentul European în aprilie, ultimul plen din mandatul actual al europarlamentarilor, scrie Euractiv. Pentru a fi aprobat, el are nevoie și de susținerea miniștrilor din statele membre.
Între timp, UE se concentrează pe acordurile bilaterale cu țările care pot reduce migrația. Reprezentanții UE au promis Mauritaniei 210 milioane de euro pentru a reduce traficul de persoane, scrie The Guardian. Marocul devine și el din ce în ce mai implicat în oprirea migranților, potrivit Deutsche Welle. UE are un acord cu Turcia încă din 2016.
În iulie 2023, jurnalistul român Andrei Popoviciu scria, din Senegal, despre realitatea brutală și adeseori dezamăgitoare a acestor înțelegeri ale UE cu statele africane pentru a reduce migrația. Articolul, aici.
Alte știri:
- În Rusia, candidatul în care își pusese speranța opoziția a fost eliminat din cursa prezidențială, după ce i s-a spus că prea multe dintre semnăturile pe care le-a strâns nu ar fi valide. O perspectivă de la Kyiv Independent.
- Politico scrie despre cei trei bărbați care trebuie să se dea din drum ca să facă loc păcii în Orientul Mijlociu: premierul israelian Beniamin Netanyahu, liderul Autorității Palestiniene din Cisiordania - Mahmoud Abbas, și liderul Hamas - Yahya Sinwar.
- TAROM a promis zboruri către SUA. Europa Liberă arată că, de fapt, este vorba doar de zboruri cu escală și că TAROM nu face mai mult decât alt site de booking aerian.
Așteptăm mesajele tale la adresa de e-mail treiminute@rferl.org și pe paginile noastre de Facebook și Instagram.
Un sfârșit de săptămână liniștit,
Sabina
