Linkuri accesibilitate

3 minute | Ucraina nu primește bani de la Washington. ONU cere încetarea focului în Gaza. Ciucă și viitorul PNL la alegeri


Președintele ucrainean Volodimir Zelenski, alături de cel american, Joe Biden, înaintea unei conferințe de presă comune ce a avut loc la Washington pe 12 decembrie.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski, alături de cel american, Joe Biden, înaintea unei conferințe de presă comune ce a avut loc la Washington pe 12 decembrie.

Congresul american blochează un pachet de asistență pentru Ucraina, chiar și după vizita lui Zelenski la Washington. La ONU, 153 de țări cer încetarea focului în Gaza. PNL merge înainte pe cont propriu.

Bun găsit,

Iată subiectele din această dimineață:

  • Președinții Joe Biden și Volodimir Zelenski nu au reușit să convingă Congresul de la Washington să aprobe pachetul de asistență pentru Ucraina, în valoare de peste 60 de miliarde de dolari. Proiectul rămâne înghețat.
  • Adunarea Generală a ONU a votat copleșitor în favoarea încetării focului în Fâșia Gaza.
  • Liderul PNL, Nicolae Ciucă, confirmă că nu va exista o alianță PSD-PNL la următoarele alegeri.

Washingtonul dezamăgește Ucraina. Mai sunt speranțe la Bruxelles?

Ucraina are două jaloane importante de bifat săptămâna aceasta: în SUA, să păstreze banii promiși pentru apărare, iar în UE să deschidă discuțiile de aderare. Primul deja a picat.

Președintele Zelenski s-a aflat într-o vizită oficială în SUA, pentru a-i convinge pe republicanii din Congres să-i acorde 61 de miliarde de dolari promiși într-un pachet de asistență.

Republicanii s-au încăpățânat pe condiția securității la granița cu Mexicul și blochează pachetul de asistență până când vor fi satisfăcuți. Văzând că decizia rămâne blocată, președintele american Joe Biden i-a acordat lui Zelenski 200 de milioane în ajutor de urgență.

Politico se întreabă: Va mai putea Biden să-i promită ajutor lui Zelenski, după o înfrângere atât de amară în fața congresmenilor încăpățânați?

Nici Zelenski, nici Biden nu au reușit să înduplece Congresul și să acorde fondurile promise Ucrainei.
Nici Zelenski, nici Biden nu au reușit să înduplece Congresul și să acorde fondurile promise Ucrainei.

Republicanii l-au dat la o parte pe Zelenski, scrie New York Times: „n-are nimic de-a face cu tine”, i s-a spus, pentru că americanii erau mai preocupați de condiția graniței cu Mexicul. Vizita lui Zelenski n-a fost văzută la fel de bine ca alte dăți, însă.

Rușii au sărbătorit refuzul americanilor de a aproba pachetul de asistență pentru Ucraina. „Bravo, bunicule”, i-au răspuns rușii liderului republican, Mitch McConnell, într-un fragment care apare pe CNN.

Liderii europeani discută astăzi, la Bruxelles, despre situația din Balcanii de Vest. E o primă întâlnire înainte de un summitul crucial care începe mâine și în care, pe lângă candidaturile Ucrainei și Moldovei la UE, va fi dezbătut și bugetul european.

Ucraina militează din greu pentru a deschide discuțiile de aderare UE, dar vrea să fie mai echilibrată decât la summit-ul NATO din vară - unde li s-a spus că sunt prea insistenți, punctează The Guardian.

Într-un interviu exclusiv acordat RFE/RL, președintele Consiliului European, Charles Michel, se arată optimist privind deschiderea discuțiilor de aderare cu Ucraina și Moldova și acordarea statutului de țară candidată pentru Georgia.

Comisarul European pentru Transport, Adina Vălean, susține că „ar fi de neacceptat și nici nu înțeleg de ce se poate pune problema în acest moment să nu continuăm sprijinul pentru Ucraina” - mai multe pe acest subiect la Europa Liberă.

Guvernul de la Budapesta, care amenință să blocheze fondurile pentru Ucraina, și-a emis cererea de răscumpărare, scrie Politico: vor aproba banii necesari Kievului, dacă își primesc fondurile UE înghețate de Bruxelles din pricina încălcării statului de drept.

Există și vești bune pentru Ucraina. CNN scrie despre un raport recent al serviciilor secrete americane, conform căruia Rusia a pierdut 87% din militarii activi pe care-i avea înainte de începutul războiului.

Ciucă merge înainte fără PSD

După apariția premierului Marcel Ciolacu de luni seara, a venit marți și rândul liderului PNL, Nicolae Ciucă. Într-o emisiune Digi24, el a vorbit despre viitorul PNL la alegeri.

Punctele principale:

  • Nu va exista o alianță PSD-PNL la următoarele alegeri. „PNL va merge pe cont propriu”, a punctat fostul premier, citat de Digi24. El spune că alianța era necesară în momentul în care a fost formată și că a dus la doi ani de stabilitate politică, dar că acest parteneriat se va încheia odată cu alegerile.
  • „Este prea devreme” pentru a anunța o potențială candidatură la prezidențiale, spune Ciucă. Ce este clar, încă, e că PSD și PNL nu vor avea un candidat comun la prezidențiale.
  • Similar cu promisiunea de luni a premierului Ciolacu, nici PNL nu se va apropia de AUR sau alte partide extremiste, promite Ciucă.
  • Pilonul II de pensii nu va fi atins.

PSD și PNL intră pe cont propriu în alegerile din 2024. În imagine, liderii celro două partide: Nicolae Ciucă și Marcel Ciolacu.
PSD și PNL intră pe cont propriu în alegerile din 2024. În imagine, liderii celro două partide: Nicolae Ciucă și Marcel Ciolacu.

Ciucă i-a răspuns fostului partener de coaliție, Marcel Ciolacu, care a spus luni că îi plăcea „mai mult de Ciucă cel natural”: „Am rămas același Nicolae Ciucă, la fel de natural. A fost o chestiune de ton, nu de altceva”.

Unde este bugetul „chibzuit” promis? Liderul PNL a declarat că proiectul de buget pentru 2024 va fi pus în transparență marți seara, amintește Agerpres. În acest buget se așteaptă cea mai mare sumă alocată din PIB pentru educație, în creștere cu 61%, potrivit G4Media. În dimineața de miercuri, nu a apărut încă nimic.

ONU cere încetarea focului în Gaza

Adunarea Generală a ONU a aprobat, cu 153 de voturi pentru, 10 împotrivă și 23 de abțineri, o rezoluție care cere încetarea focului în Fâșia Gaza. Israelul, SUA, Cehia și Austria au votat împotrivă. Marea Britanie, Germania, Italia, Olanda și Ucraina se numără printre țările care s-au abținut.

Înaintea votului, președintele Adunării Generale, Dennis Francis, a rugat statele participante: „în numele umanității, vă rog pe toți din nou: opriți, acum, această violență”, precizează live-blogul The Guardian.

AP News explică: Rezoluția cere nu doar încetarea imediată a focului pentru a permite intervenția umanitară, dar și ca ambele părți să respecte normele legale internaționale de protecție a civililor. Dezbaterea și votul de la ONU au fost urmărite în live-blogul BBC, care punctează că deși rezoluția nu produce efecte juridice, ea reflectă opinia globală.

Lista voturilor, pe ecranul din sala principală a Națiunilor Unite din New York, 12 decembrie.
Lista voturilor, pe ecranul din sala principală a Națiunilor Unite din New York, 12 decembrie.

SUA și Israelul sunt din ce în ce mai izolate pe acest subiect, în timp ce restul lumii se unește în jurul apelului pentru încetarea focului. Criticile adresate de către președintele american Joe Biden premierului israelian Beniamin Netanyahu arată că legătura dintre SUA și Israel începe să se dezbine, punctează printre alții CNN și New York Times. Încercarea americanilor de a introduce un amendament care să condamne atacurile din 7 septembrie a fost respinsă.

Votul vine la câteva zile după ce SUA și-a folosit dreptul de veto în Consiliul de Securitate al ONU, la rezoluția care cerea încetarea focului din motive umanitare.

Foametea, bolile, lipsa dotărilor medicale, distrugerea și frica nu pot fi ameliorate: doar o cincime din ajutoarele necesare au intrat în Gaza, iar majoritatea nu pot fi distribuite din cauza atacurilor fără încetare ale armatei israeliene. Peste 18.000 de palestinieni au fost uciși și alți 50.000 răniți, precizează Reuters. Dintre cei 1.200 de israelieni uciși, peste 400 erau soldați - dintre care, 105 au murit în accidente, potrivit armatei israeliene.

În altă reuniune ONU, de data aceasta la COP28, delegații au aprobat în această dimineață rezoluția care cere trecerea de la combustibilii fosili la alternative mai bune pentru planetă.

Interesant, în dimineața aceasta:

  • Mai multe despre Căminul nr. 4 de la Plătărești, pe tema căruia a depus ieri Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc un denunț la Parchetul General. Pe site-ul Europa Liberă poți citi despre condițiile de la Plătărești: despre frig, foame, lipsa personalului și lipsa de răspundere.
  • Un parlamentar de extremă dreaptă din Polonia a stins cu un extinctor o menorah, sfeșnicul cu șapte brațe care simbolizează credința poporului evreu - important în aceste zile, în timpul sărbătorii Hanuka. El a numit ritualul evreiesc „satanic”, înainte să fie dat afară. Poți citi despre el în Notes From Poland.
  • În Marea Britanie, parlamentarii din Camera Comunelor au aprobat controversatul proiect de lege care ar permite trimiterea în Rwanda a refugiaților ce ajung pe țărmurile britanice. The Guardian a ținut un blog live, moment cu moment.
  • Parchetul European a dispus urmărirea penală a 23 de persoane pentru fapte de corupție care au dus la accidentul de tren din Grecia, care a ucis în februarie 57 de oameni. Detalii în To Vima și HotNews.

Așteptăm mesajele tale la adresa de e-mail treiminute@rferl.org și pe paginile noastre de Facebook și Instagram.

Săptămâna este deja pe jumătate gata. Spor,

Sabina

XS
SM
MD
LG