Interviul a fost realizat înaintea unui summit crucial al Uniunii Europene, care are loc la Bruxelles, în perioada 14-15 decembrie.
„Toată lumea poate vedea ce este în joc și care sunt pozițiile exprimate de diferite țări - cred că se poate face un pas suplimentar. Și lucrez la planul A (pentru discuțiile de aderare a Moldovei și Ucrainei la Uniunea Europeană - n.r.), nu la alte planuri”, spune Charles Michel.
Înainte de summit, au fost discutate mai multe variante. Una dintre ele - amânarea unei decizii din cauza dificultăților de a se ajunge la un consens. Alta lua în calcul posibilitatea ca decizia privind Ucraina să fie „decuplată” de cele pentru alte țări. Charles Michel a respins însă aceste variante.
„Astăzi pregătesc împreună cu colegii mei ședința Consiliului European. Propunerea pe care o avem, care e susținută de 26 de țări, este deschiderea negocierilor de aderare la UE cu Ucraina și cu Moldova și acordarea statutului de candidat pentru Georgia. Se fac și câțiva pași suplimentari importanți pentru țările din Balcanii de Vest”.
Ceea ce ar însemna o posibilă deschidere a discuțiilor de aderare cu Bosnia-Herțegovina, lucru pe care, în special, Austria, dar și Croația, Ungaria și Slovenia îl susțin.
În ultimele săptămâni, Ungaria s-a opus atât începerii discuțiilor cu Kievul - pas care trebuie convenit în unanimitate de cele 27 de state membre ale UE, cât și pentru acordării asistenței financiare suplimentară a UE pentru Ucraina, în valoare de 50 de miliarde de euro.
Prim-ministrul maghiar, Viktor Orban, i-a scris recent lui Michel că dorește o „dezbatere strategică”, la summitul de la Bruxelles, cu privire la tot sprijinul pe care Uniunea Europeană l-a acordat Ucrainei.
Este „legitim să cerem dezbateri strategice”, spune Michel în interviu, și adaugă: „apropo, din prima zi după invazia la scară largă (a Ucrainei de către Rusia -n.r.), am avut multe dezbateri strategice la nivelul Consiliului European privind Ucraina, privind modalitățile concrete pentru acțiunea noastră de a proteja interesele și valorile Uniunii Europene.”
Au existat multe speculații că dreptul de veto al Ungariei ar putea fi ridicat dacă UE ar dezgheța fondurile Budapestei, sistate din cauza problemelor legate de statul de drept.
Comisia ar putea debloca în zilele următoare până la 10 miliarde de euro pentru Ungaria - ceea ce ar putea determina Budapesta să nu-și folosească dreptul de veto în privința aderării Ucrainei și Moldovei la Uniune.
Folosirea dreptului de veto este un lucru pe care Charles Michel vrea să îl discute mai în profunzime: „există un alt subiect și am început să discutăm acest alt subiect: tentația de a abuza uneori de dreptul de veto și de a lua ostatice instituțiile UE și decizia UE. În opinia mea, este foarte important să ținem cont de toate problemele sensibile din jurul mesei pentru a include toate statele membre și a garanta unitatea europeană.”
Cu privire la finanțarea Ucrainei, există speranța că se poate ajunge la un acord mai rapid.
În timp ce Budapesta și-a semnalat și opoziția față de acest lucru, sunt mai multe șanse de a evita un potențial drept de veto, de exemplu, prin acordarea doar de împrumuturi - și nu de granturi - către Kiev. Împrumuturile, oferite lunar sau trimestrial, ar fi susținute de cele 26 de guverne ale UE.
Deși nu a intrat în detalii despre cum se poate ajunge la un acord, Michel este mai optimist:
„Sunt foarte încrezător în cele 50 de miliarde (de euro - n.r.) pentru Ucraina. Nu spun că este ușor. Eu spun că avem un rezultat. Mai avem câteva discuții pentru a ne asigura că am luat decizia. Dar sunt foarte încrezător, pentru că simt un sprijin foarte puternic. Simt că liderii europeni înțeleg acest lucru fundamental pentru a face foarte clar prin această decizie că sprijinim Ucraina pe termen lung.”
