Bun găsit,
Iată care sunt principalele știri:
- SUA și Franța își exprimă unitatea pentru Ucraina și fac front comun pentru a trage Rusia la răspundere, în timp ce Joe Biden nu exclude o întâlnire cu Vladimir Putin, o condiție fiind ca președintele rus să pună capăt războiului din Ucraina.
- Noile legi ale SUA, care oferă stimulente pentru producția internă de cipuri și componente de energie regenerabilă, au câteva „defecte tehnice” și vor fi modificate pentru a include companiile europene, a anunțat președintele Joe Biden.
- Premierul Nicolae Ciucă spune că probabilitatea ca România să sufere o pană de curent totală este „foarte, foarte mică”. În paralel, Ziua Națională a marcat o paradă de declarații bizare ale politicienilor români.
Câți soldați a pierdut Ucraina?
Aproape 13.000 de soldați ucraineni au fost uciși de la începutul invaziei Rusiei, spune un consilier prezidențial de la Kiev, citat de BBC.
Precizarea este una extrem de rară, dar vine ca răspuns la afirmația de miercuri a președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care a declarat că 100.000 de soldați ucraineni au fost uciși. Un purtător de cuvânt al Comisiei a transmis ulterior că a fost vorba de o greșeală.
Între timp, guvernele UE au ajuns la un acord provizoriu asupra unui plafon de 60 de dolari pe baril pentru petrolul rusesc transportat pe mare, cu scopul de a reduce capacitatea Moscovei de a-și finanța războiul din Ucraina, relatează RFE/RL.
Ieri, la Washington, președintele francez Emmanuel Macron și soția sa au fost invitați de onoare la primul dineu de stat găzduit de către Joe Biden de la preluarea mandatului.
Aflat alături de liderul francez, care a susținut necesitatea unui dialog cu Moscova, președintele SUA a declarat că este „pregătit să vorbească” cu Vladmir Putin, dacă președintele rus ar semnala un interes pentru a pune capăt războiului din Ucraina și numă după consultări cu aliații NATO, transmite The New York Times.
Rusia folosește acum rachete cu capacitate nucleară cu focoase neexplozive pentru a epuiza apărarea aeriană a Ucrainei, a declarat armata ucraineană, potrivit BBC.
Iar The Washington Post scrie că Pentagonul are în vedere o extindere majoră a antrenamentelor militare pentru militarii ucraineni. Planul ar urma să se bazeze pe transferurile de arme occidentale, arătând formațiunilor ucrainene cum să ducă o campanie mai sofisticată.
Spania suspectează că o posibilă legătură cu Rusia în ceea ce privește trimiterea a cel puțin șase scrisori-capcană: la ambasadele SUA și Ucraina din Madrid, la biroul premierului Pedro Sánchez, la Ministerul Apărării și la o baza militară, dar și la un producător de arme, relatează Politico.
În Serbia, Aleksandar Vulin, un naționalist apropiat de Rusia, a fost numit şef al serviciilor de informaţii, relatează Agerpres.
SUA modifică legea antiinflație pentru europeni
La același dineu găzduit la Washington, Joe Biden a declarat alături de Emmanuel Macron că va aborda „defecțiunile” din legea privind reducerea inflației - care include un pachet de 369 de miliarde de dolari pentru energie curată din SUA - astfel încât să nu afecteze întreprinderile din sectorul verde din Europa, scrie Reuters.
Președintele francez s-a temut că legea va dezavantaja producătorii europeni, iar Reuters explică motivele.
Aceasta prevede cea mai mare investiţie în tehnologii verzi din istoria SUA pentru a reduce emisiile cu 40% până în 2030, precum și acordarea de stimulente fiscale companiilor care utilizează componente fabricate în America de Nord pentru produse care sprijină tranziţia către energia verde, cum ar fi vehiculele electrice.
NYT comentează că dineul a marcat o revenire a fastului diplomatic și un efort al Statelor Unite și al Franței de a arăta forța alianței lor după tensiunile transatlantice dintre cele două țări.
Tot în domeniul economic, Congresul SUA a adoptat legislația care să ducă la evitarea unei greve feroviare privind transportul de mărfuri, cu efecte extrem de dure, după apelul președintelui Joe Biden de a interveni la nivel federal într-un conflict de muncă de lungă durată, relatează Associated Press. O cerere importantă a muncitorilor: concediul medical plătit.
În politică, cea democrată mai exact, Joe Biden promovează Carolina de Sud ca prim stat în care să se desfășoare alegerile primare prezidențiale, cu scopul de a introduce mai multă diversitate în campaniile partidului, relatează The Washington Post.
Refacerea calendarului privind nominalizarea prezidențială pentru 2024 este important deoarece prima parte atrage fonduri mai bune și mai multă atenție pentru candidați.
În ceea ce privește unul dintre posibilii candidați republicani, fostul președinte Donald Trump are noi probleme, după ce o curte de apel a anulat o hotărâre anterioară prin care a fost numit un expert independent pentru a examina documentele confiscate de FBI din reședința sa din Florida, informează CNN.
Numirea expertului avea ca efect interzicerea anchetatorilor federali să folosească aceste documente în investigaţia lor penală.
De asemenea, NYT analizează cum Donald Trump Trump îmbrățișează extremismul în încercarea de a redeveni președinte. El s-a alăturat unor forțe care erau în afara curentului principal al politicii americane, precum Kanye West, iar The Washington Post scrie că rapperul l-a lăudat pe Adolf Hitler și pe naziști, într-un interviu acordat joi lui Alex Jones.
Efectul zilei de 1 Decembrie asupra politicienilor
Libertatea scrie cum trăiesc Ziua Națională cei 400.000 de etnici români din Ucraina. „La ceas de sărbătoare, trebuie să fim cu gândul la lucrurile care ne unesc şi nu la cele care ne dezbină. Nimeni nu se salvează de unul singur”, spune Natalia Ursu din regiunea Odesa.
Despre războiul din țara vecină, ministrul apărării, Angel Tîlvăr, a spus într-un interviu pentru Antena 3 că „teoretic, nu e exclus ca Putin să folosească o armă nucleară tactică”, în timp ce oficialul român își exprimă speranța sa: „Mi-ar plăcea să cred că nu se va întâmpla”.
Absent la ceremonia de la Cotroceni, Marcel Ciolacu a declarat într-un interviu acordat aseară la RTV că și-ar dori ca România să se unească cu Republica Moldova, scrie News.ro.
Tot la RTV, influențat de funcția de premier, Nicolae Ciucă a declarat că probabilitatea ca România să se confrunte cu o pană de curent totală este „foarte, foarte mică”, conform Economedia. Același premier spune că se teme de un singur lucru: să nu moară neîmpărtășit, scrie Digi24.
În plus, Marcel Ciolacu a spus că ar fi o greşeală „dacă am intra într-o zonă de alegeri anticipate” și a adăugat că, cel puțin până în 2024, coaliția cu PNL ar trebui să continue.
Este neclar deocamdată cum, deoarece au apărut neînțelegerile între cele două partide cu privire la stabilirea alegerilor din 2024. Potrivit G4Media, PNL vrea comasarea alegerilor parlamentare cu cele locale, dar PSD se opune. Miza ar fi ca tot președintele Klaus Iohannis să propună viitorul premier în 2024.
Aceeași publicație mai scrie, pe surse, că Austria a rămas singura țară care se opune deocamdată aderării României la Schengen. Din partea Olandei este așteptat un vot pozitiv, la propunerea guvernului, de săptămâna viitoare.
De asemenea, pe surse, HotNews scrie că Lucian Bode nu a primit vreun răspuns concret la Viena. Concluziile întâlnirii nu au fost unele clare, oficialii austrieci evitând să transmită un răspuns de susținere a României pentru aderarea la spațiul Schengen.
PressOne a analizat o hartă care s-a răspândit săptămâna trecută pe rețelele sociale, care arăta că România a avut o creștere a PIB-ului de 788% în două decenii, clasându-se astfel pe primul loc din Europa.
În final, la Țară în Service, Europa Liberă vă prezintă cum Hidroelectrica cumpără energie scumpă pentru a acoperi contractele ieftine cu un trader.
Naționalismul vaccinului
NYT scrie că oficialii chinez reduc restricțiile care au generat protestele, însă țara se confruntă cu noi riscuri de pandemie, deoarece o mare parte din populația în vârstă rămâne vulnerabilă, iar o creștere a numărului de decese și spitalizări ar putea fi inevitabilă.
În schimb, Washington Post analizează cum strategia de vaccinare a Chinei, pe baza vaccinurilor locale, care nu sunt dezvoltate pe tehnologia mRNA, a alimentat criza „Zero Covid”.
BBC își îndreaptă astăzi atenția asupra tinerilor care dau putere demonstrațiilor, pentru mulți dintre ei fiind prima manifestare la care participă. „Am văzut mulți, mulți oameni furioși pe internet, dar nimeni nu a ieșit vreodată în stradă pentru a protesta”, a spus unul dintre ei.
CNN analizează ingeniozitatea - uneori amuzantă - prin care tinerii păcălesc cenzura statului. Un exemplu: ziua de 35 mai, care de fapt înseamnă 4 iunie, ziua masacrului din Tiananmen.
În alte știri, Pentagonul avertizează în legătură cu planurile Chinei de a domina Taiwanul și nu numai, după ce armata chineză a efectuat anul trecut mai multe teste cu rachete balistice decât restul lumii la un loc, conform Washington Post.
Dar secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, spune într-un interviu pentru Europa Liberă că Alianța nu gândește sprijinul pentru Ucraina „dintr-o logică chineză” și a catalogat ca „speculație” analizele are spun că NATO s-ar feri să acorde un ajutor și mai mare din punct de vedere militar în Ucraina de teamă să nu stârnească China în Taiwan.
Alte știri
- Un raport al Human Rights Watch arată că Viktor Orbán a folosit datele Covid ale maghiarilor pentru a impulsiona campania sa electorală prin care a câștigat al patrulea mandat de premier.
- Germania se confruntă cu o penurie „catastrofală” de paturi în secţiile de pediatrie, pe măsură ce numărul cazurilor de infecții respiratorii la sugari creşte.
- Oamenii de știință au simulat cu succes o mini-gaură de vierme. Astfel, au creat două găuri negre minuscule - obiecte cerești extraordinar de dense, cu o gravitație atât de puternică încât nici măcar lumina nu poate scăpa - într-un computer cuantic și au transmis un mesaj între ele prin ceea ce a reprezentat un tunel în spațiu-timp.
Nu uitați că așteptăm mesajele voastre la adresa de e-mail treiminute@rferl.org sau pe pagina de Facebook.
Weekend liniștit,
George
