Întrebat dacă NATO s-ar feri să acorde Ucrainei un ajutor militar mai mare, de teamă să nu stârnească o reacție a Chinei în Taiwan, liderul NATO a spus că Alianța se uită doar la dreptul suveran al Ucrainei de a-și apăra libertatea.
Cât privește Turcia care ar pune frâne în formularea unei strategii concrete pentru Marea Neagră, liderul NATO a subliniat că Alianța trebuie să țină cont de interesele fiecărui aliat, iar Turcia este un aliat foarte important.
„Evident, există nuanțe, există interese care nu întotdeauna sunt suprapuse perfect. Dar, când e vorba de sprijin pentru Ucraina, pentru partenerii noștri în dificultate, chiar dacă mai există nuanțe în pozițiile aliaților, ele nu afectează consensul și atmosfera de unitate”, susține secretarul general adjunct.
Ce decizii pot lua aliații pentru a-l convinge pe premierul maghiar Viktor Orbán să-și schimbe poziționarea față de Rusia? Mircea Geoană menționează că „nu suntem aici, la NATO, într-o situație de a observa lucruri pe care aliații nu le fac de o manieră consecventă”.
Europa Liberă: Domnule Mircea Geoană, care e decizia NATO în ceea ce privește securitatea la Marea Neagră, după reuniunea NATO care a avut loc la București? Ce strategii concrete pentru Marea Neagră sunt pe masă în acest moment? Într-un interviu pentru Europa Liberă, ambasadoarea SUA la NATO spune că măsurile de sporire a securității la Marea Neagră sunt „în lucru”.
Mircea Geoană: Simplul fapt că suntem la București este un indiciu politic al interesului pe care NATO îl are pentru zona Mării Negre și pentru rolul României în zona Mării Negre și întotdeauna țara gazdă, evident, încearcă să aducă o dimensiune regională și Marea Neagră este o zonă importantă pentru România.
Marea Neagră este reflectată în tot ceea ce facem, ca o zonă de mare importanță strategică. Are și un specific. Marea Neagră nu este identică cu Marea Baltică sau Marea Nordului sau Marea Mediterană, pentru că are un control specific.
Războiul dus de Rusia se întâmplă în mare măsură în Marea Neagră. Este și o mare care are un regim special prin Bosfor și avem și doi parteneri, în afară de trei țări NATO, avem și Ucraina și Georgia ca parteneri foarte apropiați.
Important este că la București s-a mai pus, dacă vreți, o cărămidă politică la decizia de la Madrid și suntem încrezători că, la Vilnius, la summit-ul viitor din iulie, vom avea decizii și mai concrete.
Vreau să mulțumesc modului în care este pregătit grupul de luptă din România condus de Franța. Suntem convinși că va fi la nivel de brigadă până la anul.
Statele Unite sunt prezente semnificativ în România, deci cred că va exista în continuare coerență și traducerea în practică a acestei relevanțe strategice.
Europa Liberă: Poziția Turciei care lucrează și cu Rusia și cu Occidentul putem spune că pune frâne în formularea unei strategii concrete pentru Marea Neagră?
Mircea Geoană: Turcia este un aliat foarte important și nu doar în zona Mării Negre. Este un aliat important în multe zone, în Orientul Mijlociu.
Are un rol uneori constructiv, de exemplu, în exportul de grâne ucrainene, a avut un rol constructiv.
Deci, întotdeauna trebuie să ținem cont de interesele fiecărui aliat. Dar, Turcia, alături de România și Bulgaria, sunt aliați foarte importanți în Marea Neagră și lucrăm în aceeași direcție.
Românii pot să fie liniștiți. Țara este protejată de NATO.
Europa Liberă: Dar, există această reticență a Turciei privind un număr și mai mare de nave militare care să fie prezente în zona Mării Negre.
Mircea Geoană: Turcia a interzis navelor militare rusești să intre în Marea Neagră și nu este puțin lucru. De aceea, am avut aici și comandantul suprem al Forțelor Aliate în Europa, generalul Christopher Cavoli.
Deci, când vor fi condițiile create, vom avea întreaga dimensiune de apărare și descurajare.
Ceea ce noi facem pentru țările de pe flancul estic nu reprezintă doar un element cantitativ, ci și calitativ. Sunt chestiuni legate de sistemul de apărare antirachetă care este vital, chestiuni legate de zona maritimă, de zona terestră, de zona aeriană, de zona cibernetică, de zona spațială.
Deci, când vorbim cu aliații noștri și cu publicul românesc, la care, evident, țin foarte mult, le spunem: ‘uitați-vă și la cantitate, dar mai ales la calitate’.
Iar ceea ce oferă NATO este o calitate excepțională a unei apărări și descurajări, care să protejeze fiecare centimetru pătrat din teritoriul Alianței. Deci, românii pot să fie liniștiți. Țara este protejată de NATO.
Europa Liberă: Au existat poziții și întrebări din partea jurnaliștilor la conferința de presă a domnului secretar general Stoltenberg, potrivit cărora NATO sesizează cu întârziere că Rusia folosește iarna ca armă în Ucraina. Vede NATO cu întârziere acest aspect?
Mircea Geoană: NATO are în codul genetic o genă a adaptării permanente și a anticipării. Suntem cei care au spus că Rusia va invada Ucraina, când mulți spuneau că nu se va întâmpla.
Noi am spus că va fi nevoie să-i ajutăm pe ucraineni militar, economic și umanitar. Evident, există întotdeauna un grad de impredictibilitate. Războaiele sunt impredictibile prin natura lor, dar NATO are o imagine foarte clară.
Și, într-un fel, anticipam escaladarea Rusiei în urma eșecului militar pe care îl are în Ucraina. Era de așteptat ca ei să escaladeze. Și am și spus asta.
Și eu și secretarul general anticipam și anticipăm o escaladare pe orizontală, în plan militar, dar și pe verticală, și nu doar în zona energetică, în zona atacurilor hibride, dezinformare, atacuri cibernetice, atacul împotriva Parlamentului European.
Deci, NATO este extrem de lucid. Atunci când analizăm o situație, evident, decizia noastră este una prin consens, poate nu întotdeauna decizia este suficient de rapidă, dar analiza și capacitatea de anticipare fac parte din ceea ce reprezintă NATO. De asta suntem cea mai puternică alianță din istoria umanității.
Modul în care NATO reacționează e o chestiune care bănuiesc că și la Beijing și în alte părți este privită cu atenție. Dar, NATO nu gândește sprijinul pentru Ucraina dintr-o logică chineză.
Europa Liberă: Există opinii, analiști care spun că NATO s-ar feri să acorde un ajutor și mai mare din punct de vedere militar în Ucraina de teamă să nu stârnească China în Taiwan. Cât adevăr e în această analiză?
Mircea Geoană: Nu. Este efectiv o speculație, fie jurnalistică, fie intelectuală. Noi avem acum de făcut trei lucruri simultan.
Apărăm teritoriul țărilor aliate. Aceasta este misiunea sacrosanctă a Alianței. Asta facem în fiecare zi, secundă de secundă, minut de minut, zi de zi, săptămână de săptămână. Asta face NATO.
Ajutăm Ucraina prin tot ceea ce putem și ajutăm Ucraina masiv, și NATO ca organizație, dar mai ales țările aliate și partenerii noștri. Sumele pe care până acum țările aliate și partenerii NATO le-au oferit Ucrainei, militar, economic, macroeconomic, energie, umanitar, sunt sume absolut colosale. Ele vor continua să fie acolo, pentru că Ucraina duce o luptă dreaptă.
Deci, în acest moment, avem de apărat teritoriul aliat, de sprijinit Ucraina și, în același timp, de a evita escaladarea conflictului între Ucraina și Rusia într-un conflict între NATO și Rusia.
Evident, suntem absolut convinși că și la Beijing și în alte părți ale lumii există o atenție specială pentru modul în care acest război este dus. Pe de o parte, vedem ceea ce pățește armata rusească, care arată mai degrabă a armată sovietică decât o armată modernă.
Iată ce înseamnă o armată pregătită de NATO, cum este cazul Ucrainei. Uitați ce performanță au, sunt eroici, dar sunt și foarte bine pregătiți.
Modul în care noi reacționăm este o chestiune care bănuiesc că și la Beijing și în alte părți este privită cu atenție. Dar, noi nu gândim sprijinul pentru Ucraina dintr-o logică chineză.
Ne uităm la dreptul suveran al unei națiuni democratice europene să-și apere libertatea, să-și apere suveranitatea, să aleagă drumul pe care vrea să și-l aleagă ca națiune și ca destin. Despre asta este vorba aici, iar ceilalți pot să se uite și să tragă concluziile pe care le doresc.
Europa Liberă: Budapesta are propria abordare, are legături politice, economice, cu Rusia. Ce semnal dă această situație când vine vorba de mesajul de unitate pe care îl susține NATO?
Mircea Geoană: Eu vorbesc despre NATO, iar la NATO mesajul este coerent. Evident, există nuanțe, există interese care nu întotdeauna sunt suprapuse perfect.
Dar, când e vorba de mesajul de coerență, de sprijin pentru Ucraina, de sprijin pentru partenerii noștri în dificultate, cum este cazul Republicii Moldova, al Georgiei sau al Bosniei-Herțegovina, mesajul de a-i primi foarte rapid pe noii noștri aliați din Suedia și Finlanda, există consens, există unitate și, chiar dacă mai există nuanțe în pozițiile aliaților, ele nu afectează consensul și atmosfera de unitate din cadrul NATO.
Europa Liberă: Ce încearcă să facă aliații sau ce pot face aliații pentru a-l convinge pe premierul maghiar Viktor Orbán să-și schimbe poziționarea față de Rusia?
Mircea Geoană: Încă o dată, nu suntem aici, la NATO, într-o situație de a observa lucruri pe care aliații nu le fac de o manieră consecventă.
Că un aliat decide să sprijine mai mult sau mai puțin, că există anumite nuanțe în politica națională, este un lucru care există și îl putem constata, dar, politic vorbind, nu avem niciun fel de fisură din punctul de vedere al unității Alianței în sprijinul pentru Ucraina.
Europa Liberă: România propunea acum câțiva ani crearea unei flotile la Marea Neagră. Bulgaria s-a opus atunci. Ce ar însemna pentru România o prezență și mai mare a NATO la Marea Neagră și când s-ar putea întâmpla acest lucru?
Mircea Geoană: Eu cred că acest război pe care Rusia l-a pornit atât de brutal împotriva unui stat suveran, european, a trezit la realitate foarte multă lume în Europa și la nivelul regiunii și la nivelul vestului Europei și chiar, poate, și pe noi, pe români. Există un proces de a învăța lecțiile după acest război.
Eu cred că în clipa de față este un lucru extrem de clar că Rusia a ales să divorțeze de Europa civilizată, că ceea ce face Rusia în plan militar, în plan energetic, în plan politic, în plan de informații, de dezinformare, de tactici hibride, deci, subminarea democrațiilor noastre, este un aspect care trebuie contracarat energic.
Iar discuția pe care am avut-o la București despre reziliență nu are o dimensiune militară în sens îngust, dar are o dimensiune securitară în sens larg.
Toate aceste componente fac parte din securitatea noastră, da, și mai multă securitate militară la Marea Neagră, de acord, dar, pentru a fi cu adevărat puternici, avem nevoie să fim puternici și în exterior, și aici NATO ajută, dar și în interior, cu economiile noastre, cu infrastructurile noastre, cu societatea noastră, cu democrația noastră, cu instituțiile noastre.
NATO este un factor coagulant pentru creșterea rezilienței societale, care este prima linie de apărare. NATO este aici să apere, dar prima linie de apărare este reziliența internă a fiecărui stat din NATO.
Sunt convins că America va continua să-și asume un rol de leadership în ceea ce privește securitatea flancului estic.
Europa Liberă: În ce constă ajutorul acordat de Statele Unite? Secretarul de stat Antony Blinken spunea că America va sprijini România pentru a-și consolida securitatea la Marea Neagră.
Mircea Geoană: America este deja prezentă de mulți ani de zile în România și cred că este o reflectare a Parteneriatului Strategic început acum 25 de ani cu America.
Evident, România și alte țări se duc către principalul aliat. Și fiecare dorește mai mult. Este firesc să fie mai mult, dar aș spune că deciziile de la Madrid anunțate de președintele Joe Biden, în care în Polonia și România sunt elemente suplimentare de prezență american, arată rolul pivot pe care România și Polonia îl au pe flancul estic.
Sunt convins că America va continua să-și asume un rol de leadership în ceea ce privește securitatea acestui flanc.
Europa Liberă: Va trimite NATO sisteme Patriot în Ucraina? Ministrul ucrainean de Externe spunea că Ucraina are nevoie de apărare antiaeriană și că trebuie grăbite lucrurile.
Mircea Geoană: Am avut întâlniri cu ministrul ucrainean de Externe, Dmitro Kuleba. A spus un lucru foarte interesant. Faptul că am participat la inițiativa ministrului german de Externe la formatul inedit G7 plus, aici, la București, este indicativ în nevoia de a coordona mai bine sprijinul militar pentru Ucraina, în principal, în zona apărării antiaeriene de care au nevoie în continuare și pe care îl vom furniza în continuare.
Vedem tragediile care se întâmplă, oameni care stau 30 de ore fără curent electric, fără apă, fără încălzire. O a doua serie, spunea Kuleba, ar dura undeva la o săptămână.
Deci, aceste lucruri trebuie să fie luate în considerare. Dmitro Kuleba a spus că Ucraina vrea mai mult și mai repede, e normal, dar vrem și mai coordonat, între sprijinul pentru a reconstrui sistemul energetic ucrainean, și aici România are un rol și cu Republica Moldova și cu Ucraina, dar și a sincroniza apărarea antirachetă cu reparațiile sistemului energetic, pentru că poți repara sistemul energetic, dar, dacă Rusia continuă să îl distrugă, n-am rezolvat nimic.
Deci, ce spune Dmitro Kuleba? Anticipație. Să ne gândim cam care ar fi nevoile pentru luna februarie, să spunem, anul 2023, și cum putem să facem ca sprijinul pentru apărarea antirachetă și sistemul de reparare a sistemului energetic să meargă de o manieră sincronizată.
Este un mesaj pe care cred că aliații l-au înțeles foarte bine. Conducerea NATO a fost înțeles foarte bine.
Europa Liberă: Și ar putea ajunge în Ucraina sistemele Patriot anul viitor?
Mircea Geoană: Nu pot judeca ce decid țările în mod suveran să trimită sau nu, dar știu că sisteme de apărare antirachetă moderne, pentru Ucraina, vor continua să fie furnizate de către aliați.
Europa Liberă: Energia e folosită de Rusia ca armă. Cum ar putea arăta anul viitor în Europa, în Ucraina?
Mircea Geoană: A trebuit, poate, să vină acest război ca lumea să realizeze că nu întotdeauna comerțul cu energie este un lucru benign și că Rusia a folosit și nu ezită să folosească energia ca armă politică și militară.
Una este să decupleze resursa energetică rusească și alta este, de manieră criminală, să țintești infrastructură vitală pentru oameni nevinovați.
Deci, aș spune că există, evident, o severitate a problemei aprovizionării cu energie și această iarnă nu va fi ușoară. Suntem conștienți de faptul că populația suferă, că prețurile cresc, că inflația este acolo, nu e exclusiv legată de acest conflict.
Trebuie să fim solidari, să trecem prin această perioadă grea, pentru că, după aceea, vom putea să avem un sistem în care să nu mai avem dependențe de Rusia, iar aceste gesturi, fie de șantaj economic, fie pur și simplu o atrocitate, cum se întâmplă în Ucraina, să nu mai poată să aibă loc pe teritoriul european.
Va fi greu, dar cred că împreună vom putea să trecem peste aceste obstacole.
Europa Liberă: Secretarul general Stoltenberg spunea că Ucraina va fi ajutată să fie mai aproape de NATO. Când ar putea avea Ucraina statutul de membră NATO?
Mircea Geoană: Chiar în acest loc în care ne aflăm (n.r. Palatul Parlamentului), în 2008, decizia ca Ucraina și Georgia să devină membri a fost luată de liderii noștri.
Evident că avem un război acum și principala noastră prioritate e să putem să ajutăm Ucraina să iasă victorioasă din acest război. Evident, destinul lor euroatlantic este aici, drumul către NATO este în continuare deschis, drumul către Europa este deschis, așa cum era România acum 20 de ani, când eram ceva mai tânăr.
Multă lume se îndoia dacă România va fi vreodată în NATO și UE. Eu spun că orice națiune europeană, care este cu adevărat democratică, care își dorește cu adevărat și în care există condiții pregătite, și în alianță și în acea țară, va ajunge într-un anumit moment să devină membră a Alianței și a Europei civilizate.
Dar, acum, principala noastră prioritate e să-i ajutăm pe ucraineni să izbândească în acest război.
Europa Liberă: Ce nu știam înainte de reuniunea miniștrilor de Externe ai NATO de la București și știm astăzi?
Mircea Geoană: Astăzi, știm că Republica Moldova este pentru prima dată la o ministerială NATO. Nu e puțin lucru pentru noi, pentru România. Astăzi, știm că Georgia și-a reconfirmat dorința de a adera la NATO. Nu este puțin lucru.
Astăzi, știm că Finlanda și Suedia sunt mult mai aproape de NATO schimbând configurația flancului estic.
Astăzi, mai important decât orice, știm că NATO e unit și că NATO are o direcție foarte clară, strategică, iar, pentru noi, pentru această zonă de Europă, cred că mai este o concluzie, cum spunea și cancelarul Olaf Scholz, centrul de gravitate al Europei se mută către Est.
Mie, ca român, îmi crește inima să văd cum țara mea este foarte influentă și foarte relevantă strategic. Sunt convins că astfel de întâlniri pot să facă țările din flancul estic, inclusiv țara mea, din punct de vedere economic și ca dezvoltare, să devină la fel de relevante economic cum sunt astăzi strategic. Acesta este mesajul de aici, de la București.
