Bun găsit,
Iată știrile zilei, pe scurt:
- Consiliul Politic Naţional al PSD se reuneşte pentru a discuta despre negocierile pe care social-democraţii le poartă cu liberalii pentru formarea unui nou guvern.
- Austria introduce astăzi un nou lockdown din cauza pandemiei de Covid, de această dată împotriva celor aproximativ 2 milioane de persoane care nu sunt vaccinate.
- România a ratat calificarea, pentru a șasea oară consecutiv, la un Campionat Mondial de fotbal.
Necunoscutele taxei pe bogăție
Aproape 50.000 de români aveau la finele anului trecut o avere de cel puțin un milion de dolari, potrivit unui raport al băncii elvețiene Credit Suisse. Nu doar numărul milionarilor în dolari a crescut în ultimul an în România, ci și cel al averii nete per adult, care a ajuns în decembrie 2020 la puțin peste 50.000 de dolari.
Când putem spune, însă, că o persoană este „bogată”? Este un tânăr de 35 de ani care a moștenit un apartament de câteva sute de mii de euro în centrul Bucureștiului, însă care câștigă 5.000 de lei pe lună, bogat? Sau un altul care stă în chirie, dar câștigă 10.000 de euro pe lună? Dar cel care nu are niciun activ pe numele său însă locuiește într-o vilă de 2 milioane de euro?
Răspunsurile la astfel de întrebări capătă relevanță în aceste zile în care, de la negocierile dintre PSD și PNL privind viitoarea guvernare, se desprinde din ce în ce mai clar că România va avea o așa-zisă taxă pe lux. Propunerea este susținută de social-democrați, care au propus la negocieri ca toți românii să își scrie declarații de avere pentru ca statul să știe ce să impoziteze.
Nu e clar la acest moment ce formă ar urma să aibă această taxă și cât de mult va afecta clasa de mijloc a țării.
Liderul PSD, Marcel Ciolacu, a comparat luxul cu prostia într-o declarație din weekend, spunând că ambele se plătesc. „Dacă ajungi să câștigi peste 1 milion de euro, este normal să existe o taxă de solidaritate”, a spus Ciolacu ieri.
Negocierile din weekend nu au conturat încă un nume de posibil premier. Partidele vor merge cu mai multe propuneri. Florin Cîțu se încăpățânează să fie tot el, însă surse social-democrate exclud această variantă invocând că ar fi ridicol ca PSD să susțină un prim-ministru pe care acum câteva săptămâni l-a demis în Parlament.
Se așteaptă un răspuns de la președintele Klaus Iohannis, care în weekend nu prea a fost de găsit. G4 Media spune că liderul statului s-a relaxat (din nou), la o partidă de golf la Pianu de Jos.
Covid și efectele sale
Mulți români care au ajuns la spital din cauza Covid refuză tratamentul propus de doctori. Oamenii se tem că medicii vor să le facă rău prin tratamente experimentale iar unii dintre ei nu sunt convinși să primească ajutor nici atunci când ajung în stare gravă.
Un reportaj excelent realizat de Digi 24 pe această temă este completat de un altul apărut în presa internațională.
Da, astfel de cazuri nu se petrec doar în România.
Medicii germani se plâng că primesc din ce în ce mai multe amenințări din partea anti-vaxxerilor din țară, în timp ce în clinici atmosfera de lucru este descrisă de unele organizații ca fiind una „agresivă”.
Situația vine în contextul în care Germania se confruntă cu o rată de infectare fără precedent, ajungând, la finele săptămânii trecute, la un record de 50.000 de cazuri noi pe zi. Marile probleme sunt în Saxonia de Est, unde doar 57% din populație este vaccinată. 2 din 3 germani s-au vaccinat până acum împotriva Covid.
Cifre îngrijorătoare au fost în ultima perioadă și în Austria. Din acest motiv, guvernul austriac a decis ca aproximativ două milioane de cetățeni care nu s-au vaccinat să fie plasați, de astăzi, în izolare.
„Nu facem acest pas cu ușurință, dar, din păcate, este necesar”, a spus cancelarul Alexander Schallenberg. Persoanele nevaccinate vor avea voie să părăsească locuința doar din motive întemeiate, cum ar fi să meargă la muncă sau să își cumpere alimente.
Criza migranților de la granița dintre Polonia și Belarus continuă să rămână pe agenda marilor publicații internaționale.
Prim-ministrul polonez Mateusz Morawiecki a cerut NATO să ia „măsuri concrete”, spunând că Polonia, Lituania și Letonia pot solicita consultări în temeiul articolului 4 din tratatul NATO, care permite oricărui aliat să solicite consultări când crede că integritatea teritorială, independența politică sau securitatea sa este amenințată.
Un articol din New York Times prezintă mărturiile mai multor migranți care povestesc cum Belarus i-a ajutat să ajungă la granița cu Polonia.
Hagi, ’98: să ne faceți statuie
Fotbalul a fost una dintre puținele bucurii pe care unii români le-au trăit în cenușiii ani ’90. Milioane de români au urmărit cum naționala țării lor învingea echipe precum cele ale Argentinei, Columbiei sau Angliei și au uitat pe moment de lipsuri și necazuri.
Oamenii ieșeau în stradă de bucurie cu sutele de mii (apropo, când s-a ieșit ultima oară în stradă de bucurie, nu de nevoie?), iar Hagi sau Popescu erau idoli pentru mii de copii care băteau mingea în fața porții sau printre blocurile gri ale post-comunismului. Fotbalul era mai mult, mult mai mult decât un sport. Era un fenomen social.
În ’98, Gheorghe Hagi spunea: „ar trebui să ne faceți statuie, la ce condiții sunt în România. În trei ani fotbalul nostru se duce”.
Și s-a dus.
România a ratat aseară, pentru a șasea oară consecutiv, calificarea la un campionat mondial de fotbal. Ultima participare rămâne cea din 1998, când juca și Hagi, iar mocirla în care se zbate fotbalul românesc de mulți ani încoace face puțin probabilă ruperea acestui lanț de eșecuri prea curând.
Alte știri internaționale:
- Un partid condus de doi foști oameni de afaceri educați la Harvard au câștigat alegerile parlamentare din Bulgaria, potrivit exit-pollurilor.
- Tinerii din Ungaria care s-au vaccinat cu Sputnik și Sinopharm regretă decizia în contextul în care nu pot călători în UE, vaccinurile nefiind autorizate la nivelul uniunii.
- Președintele chinez Xi Jinping ar urma să folosească prima sa întâlnire virtuală cu președintele american Joe Biden pentru a avertiza Statele Unite să „dea înapoi” în problema Taiwanului, potrivit editorialelor presei de stat chineze tipărite luni.
Campania „Libertatea de a fi sincer”, derulată de Europa Liberă, continuă astăzi cu relatarea Cristinei Bazavan.
Vă așteptăm propriile povești despre momentele de libertate care v-au marcat viața, dar și alte sugestii sau critici la adresa de e-mail treiminute@rferl.org.
Rămâneți sănătoși.
Pe mâine,
Ionuț
