Linkuri accesibilitate

3 minute | Cât va dura criza ucraineană, dilemele cancelarului și prima lege a libertății este non-violența


Un soldat ucrainian manevrează o armă automată de mare calibru într-un adăpost militar de pe linia frontului în regiunea Luhansk în estul Ucrainei; 7 februarie 2022.

Multe state europene renunță la restricțiile anti-Covid. O fac însă pentru că majoritatea cetățenilor lor sunt vaccinați, inclusiv cu doza booster, iar efectele Omicron sunt minime. În România, rata de vaccinare este de numai 41%, în coada listei europene, cu 36.269 de noi îmbolnăviri ieri.

Bună dimineața, dragi prieteni,

Cel puțin câteva analize lămuritoare legate de criza ucraineană și atitudinea lui Vladimir Putin la convorbirile de luni cu președintele Consiliului European și al Franței, Emmanuel Macron, sunt de găsit în presa occidentală. Media de la București notează reacțiile după incidentul Simion în Parlament și câteva interesante decizii judecătorești.

Iată știrile mari ale dimineții:

  • Aflat la Kiev, Emmanuel Macron spune că a primit asigurări de la Vladimir Putin că Rusia nu va escalada criza de la granițele Ucrainei. Kremlinul infirmă.
  • Decapitarea unei femei din Iran din cauza unei tradiții teribile, zguduie țara. Legile sunt parte a tragediei, blânde cu ucigașii și alimentând violența contra femeilor.
  • Agresarea ministrului Energiei în Parlament de către liderul AUR ar putea schimba regulamentul Parlamentului. Este de ajuns?

Macron s-a înșelat; nu avea cum să îl convingă pe Putin

După cele cinci ore de discuții de la Kremlin, încheiate cu exprimarea dorinței pentru „compromis” de către Vladimir Putin și oferta de a găsi „garanții de securitate pentru toate statele implicate” din partea lui Emmanuel Macron, președintele Franței s-a aflat ieri la Kiev.

Înainte de întâlnirea cu președintele Ucrainei, Volodimir Zelensky, liderul francez a declarat: „am securizat o asigurare (din partea lui Vladimir Putin n.n.) că nu va exista o deteriorare ori o escaladare” a situației. BBC notează replica imediată a Kremlinului: această afirmație „nu este corectă”.

Totuși, umăr la umăr cu președintele Zelenky, Emmanuel Macron spune că de acum este loc pentru negociere cu Rusia, după cum relatează Europa Liberă.

Le Monde trece repede peste eșecul practic al președintelui francez la Moscova, și descrie frontul unit afișat de Franța, Germania și Polonia în criza ucraineană. La întâlnirea de lucru de ieri, de la Berlin, liderul polonez, Andrej Duda a spus că „evitarea războiului este posibilă”, iar Macron că „e nevoie de un dialog exigent cu Rusia”.

Multe analize din presa anglo-saxonă sugerează însă că acest „dialog exigent” fie nu a avut încă loc, fie nu are șanse de succes. Politico se oprește, de pildă, asupra motivelor care l-au împiedicat pe cancelarul german să confirme clar anunțul președintelui SUA, aflat la un metru distanță, că Nord Stream 2 va fi închisă dacă Rusia va ataca Ucraina.

Corespondentul Europei Libere la Bruxelles, Rikard Jozwiak, e de părere că în ciuda voinței sale ferme de a opri războiul, un lider democrat precum Emmanuel Macron nu are cum să reușească în fața unui conducător autoritar.

Mulți analiști sugerează că în ciuda voinței ferme și a angrenajului diplomatic implicat, misiunea președintelui Consiliului European și al Franței, Emmanuel Macron, la Kremlin nu avea cum să reușească. Un autoritarist răspunde la alt tip de abordare. Foto: 7 februarie 2022, Moscova.
Mulți analiști sugerează că în ciuda voinței ferme și a angrenajului diplomatic implicat, misiunea președintelui Consiliului European și al Franței, Emmanuel Macron, la Kremlin nu avea cum să reușească. Un autoritarist răspunde la alt tip de abordare. Foto: 7 februarie 2022, Moscova.

Instituțiile pluraliste și libere, precum Consiliul European, se aliniază greu. Sancțiunile severe trebuie agreate, explică corespondentul Europei Libere. Negocierea internă este unul din motivele prin care o excelentă analiză New York Times arată că tensiunile dintre Rusia și Ucraina vor continua mult timp. Indiferent dacă trupele ruse vor invada sau nu țara vecină.

Un comentariu Washington Post așează însă situația dintr-o altă perspectivă: Dacă Rusia invadează Ucraina, credibilitatea Statelor Unite se face țăndări. Soarta Ucrainei ne privește pe toți, vin lămuririle. Dacă Ucraina cade, dictatorii și liderii autoritariști pot face orice, oricui, oricând.

Nu întâmplător, Business Insider a sesizat că Vladimir Putin a rostit la întâlnirea cu Macron un vers dintr-un hit care celebrează violul. Că vrea sau nu, Ucraina să se supună.

Femeile din Iran pot fi ucise de rudele bărbați. Pedepse minime

Redacția în limba engleză a Europei Libere atrage atenția într-un amplu articol asupra tragediei care zguduie Iranul în aceste zile. O soție de 17 ani, mamă de la 14 ani, Mona Heydari din orașul Ahvaz a fost decapitată de soțul ei pentru că a încălcat regulile.

Care reguli din nenumăratele constrângeri impuse femeilor din Iran, nu e clar. Clar este că soțul a defilat prin oraș cu capul tăiat al soției, mândru că și-a refăcut onoarea. Crima face parte din așa-numitele „ucideri pentru onoare”. Acestei teribile tradiții îi cad victime femeile, privite realmente ca proprietăți personale, de către tații și soții lor.

Or, în ciuda ororii cvasi-generale pe care a declanșat-o crima, legile sunt blânde cu ucigașii. Un tată care și-a ucis fiica de 14 ani, tot din motive de onoare, a primit 8 ani de închisoare și mersese la avocat înainte ca să afle ce riscă. În aceste condiții, violența domestică „obișnuită” e un eufemism.

O femeie afgană vinde vase de sticlă la o expoziție de obiecte artizanale din provincia Herat în Afganistan. Multe au renunțat însă la astfel de activități exterioare gospodăriilor, după instalarea regimului taliban, în septembrie 2021.
O femeie afgană vinde vase de sticlă la o expoziție de obiecte artizanale din provincia Herat în Afganistan. Multe au renunțat însă la astfel de activități exterioare gospodăriilor, după instalarea regimului taliban, în septembrie 2021.

Dintr-un tablou oarecum similar, Washington Post relatează că activistele pentru drepturile femeilor din Afganistan, au protestat într-un marș al tăcerii la Kabul: două femei au fost răpite în decurs de șase zile drept represalii. Sunt cele mai grave incidente recente, pe lângă agresiunile, bătăile și un întreg arsenal de intimidare contra femeilor, desfășurat sub regimul taliban.

AUR vrea să obișnuiască România cu violența în politică?

Gestul provocator al liderului AUR care l-a bruscat luni pe ministrul Energiei chiar la tribuna Parlamentului strigându-i repetat „Ești un hoț” a determinat partidele de la putere și opoziție să croiasă proiectul unui nou Regulament. Potrivit Digi24, un parlamentar violent își va pierde indemnizația pe șase luni, iar timpul de discurs îi va fi redus la 10 secunde.

Se pare însă că resorturile care l-au făcut pe George Simion să pozeze ca justițiar contra hoților, știind că momentul e văzut la scară națională, nu vor dispărea doar pentru că Parlamentul își va înăspri regulamentele.

Nu cumva violența în politică începe „să vândă” în România? AUR se folosește de acest trend sau se înscrie într-un fenomen pre-existent? Sunt întrebările la care răspunde articolul Andreei Pora/Europa Liberă.

Alte subiecte:

Nu uitați că ne puteți scrie la treiminute@rferl.org.

Toate cele bune, ne revedem mâine,

Elena

  • 16x9 Image

    Elena Tănase

    E jurnalist de peste 20 de ani. A început cu opt ani la BBC, a continuat cu doi ani la România Liberă, apoi a intrat în televiziune: opt ani din zece la Digi24. Din septembrie 2020, Elena Tănase este directorul Europei Libere. Cu studii de istorie și științe politice, s-a remarcat prin documentare video de istorie recentă: Povestea Cumințeniei Pământului (2016), Abdicarea Regelui Mihai (2017), Revoluția Română. De ce a curs sânge (2019). 

Unirea Principatelor. Iași 2023
Așteptați
Embed

Nici o sursă media

0:00 0:00:38 0:00
XS
SM
MD
LG