Bună dimineața, dragi prieteni,
Rusia lui Putin, declarat „ortodoxă”, a refuzat să permită un moment de respiro în materie de bombardamente în Ucraina. Mai grav, forțele ruse au lovit Odesa, un oraș cruțat până acum, chiar în seara de Înviere. În registru politic, veștile bune în urma alegerilor din Franța sunt însoțite de o cohortă de îngrijorări.
Iată principalele știri ale dimineții:
- Declarațiile miniștrilor SUA ai Apărării și de Externe, după întâlnirea cu președintele Ucrainei, Zelenski, denotă o atitudine mai fermă contra Rusiei. Replica Moscovei: o nouă amenințare cu războiul nuclear.
- Explozia unor bombe la sediul Ministerului Securității din Transnistria, atac sub steag fals, după cum spune Ucraina, alimentează temerile extinderii violențelor spre Rep. Moldova, pe linia Herson (oraș ocupat de ruși) - Odesa, lovită recent.
- Victoria lui Emmanuel Macron, reales duminică în Franța, este umbrită de ascensiunea curentelor radicale și de dificultăți economice, relevă multe analize.
„O Rusie atât de slăbită” și un ajutor de 713 mil. dolari Ucrainei
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski a fost vizitat la Kiev de ministrul de Apărării al Statelor Unite, Lloyd Austin, și de secretarul de stat, Anthony Blinken. Întâlnirea americano-ucraineană la cel mai înalt nivel de la începutul războiului, scrie Europa Liberă, a fost urmată de o conferință de presă a celor doi, în Polonia vecină.
„Vrem să vedem Rusia atât de slăbită încât să nu mai poată face tipul de lucruri pe care le face în invazia contra Ucrainei”, a declarat ministrul SUA al Apărării citat de CNN, adăugând că Moscova „a pierdut deja mare parte din capacitățile sale militare, mulți soldați” și că „vrem să îi vedem (pe ruși n.r.) că nu mai sunt în stare să își refacă rapid aceste capacități”.
Între alții, Times și NYT îl citează pe ministrul britanic al Apărării, Ben Wallace, spunând în Camera Comunelor că Rusia a pierdut în Ucraina 15.000 militari. Armata ucraineană susține însă că a ucis 21.900 de soldați ruși.
Pe de altă parte, secretarul de stat american, Anthony Blinken, a completat mesajul din Polonia spunând că Rusia pierde războiul: 1) nu a reușit să anihileze apărarea ucraineană; 2) Moscova însăși înregistrează pierderi militare și economice masive.
Austin și Blinken au anunțat încă un ajutor financiar în valoare de 713 mil. de dolari pentru armament greu și muniție, pentru Ucraina. Din acești bani, 165 mil. USD vor merge către țările din fostul Pact de la Varșovia, în măsura în care transferă Kievului armamentul pe care care militarii ucraineni știu deja să îl folosească.
Or, fermitatea inedită a mesajului relevă, în viziunea New York Times, o schimbare de accent a Washingtonului de la controlul Ucrainei la țintirea Rusiei însăși. Moscova a reacționat cu o nouă serie de amenințări.
Ministrul de Externe, Serghei Lavrov, a declarat că armele livrate Ucrainei denotă implicarea NATO în conflict, că „Rusia este îndreptățită să lovească acest armanent pe teritoriul Ucrainei ca parte a operațiunii speciale” și că „a sporit riscul de escaladare” într-un conflict nuclear, după cum relatează BBC și Europa Liberă în lb. română.
După masacrele de la Bucea sau Mariopol, impactul șantajului nuclear al Rusiei pare însă mult redus. Într-o serie de interviuri cu militari de rang înalt, inițiată acum câteva luni de Times, gen. Philip Breedlove, fost șef al trupelor NATO în Europa, declară acum că NATO nu trebuie să se comporte cu lașitate în fața amenințării nucleare a Moscovei și că ar face bine să instituie centre de aprovizionare și susținere a Ucrainei chiar pe teritoriul ei, în vest, unde nu se poartă încă lupte.
Provocarea din Transnistria și linia Herson-Nicolaev-Odesa
Tot generalul Breedlove atrage atenția asupra importanței portului Odesa asupra întregii configurații strategice în regiune. Mariupol se află într-o situație disperată pentru că ajutorul militar occidental a ajuns după ce orașul era asediat, explică el. Odesa nu este încă asediată. Va permite Occidentul căderea Odesei și sufocarea economică a Ucrainei, rămasă fără acces la Marea Neagră? Ar fi bine să nu, conchide el.
După ce recent, forțele ruse au bombardat zona industrială a orașului, în noaptea de Paști, bombele au țintit blocuri de locuințe, provocând morți și răniți. O echipă PressOne a fost acolo.
Iar pe aceiași tablă de șah a Gurilor Dunării și direcția Rep. Moldova/România, ieri au avut loc explozii la Ministerul Securității din auto-proclamata republică transnistreană, după cum relatează colegii de la Europa Liberă Moldova.
Chișinăul transmite că incidentul „ține de crearea pretextelor pentru tensionarea situației de securitate în regiunea transnistreană, necontrolată de autoritățile constituționale”, iar Kievul susține că atacul, provocat se pare de aruncătoare de grenade, a avut loc sub steag fals.
Diversiunea, îngrijorătoare pentru situația din zonă, ocupă spații largi în presa românească, cu o clară prezentare a faptelor și reacțiilor în Adevărul, dar și la G4Media.
Macron a recâștigat Președinția. Le Pen & comp. a câștigat teren
Establishmentul european și nu numai au salutat victoria președintelui Emmanuel Macron în alegerile de duminică cu un scor de 58,54% față de 41,46%. Analizele care au urmat relevă însă un substrat îngrijorător.
În primul rând, diferența de circa 16 procente nu e tocmai liniștitoare, după cum remarcă Washington Post, într-un articol de opinie cu titlul „Le Pen a intrat în mainstream. Faptul trebuie să îngrijoreze pe toți”.
Un alt editorial WP atrage atenția asupra ascensiunii ofertelor politice anti-sistem, populiste. Da, spune autorul, Le Pen a pierdut pentru că simparizanții lui Melenchon, de stânga, nu au putut înghiți ideea de a o vota. Dar data viitoare, cu 48% din electorat votând acum cu radicali, plus derapajele economice, nu va mai fi la fel.
Le Monde face pur și simplu lista dificultăților economice. Deloc simple cu o rată a șomajului de 7,5% și inflație de 4,5%, cea mai mare din anii '80 încoace ( în România se apropie de 10%, n.r.).
The Guardian sugerează că tocmai din acest motiv, posibilul viitor premier va fi Elisabeth Borne, actualul ministru al forței de muncă. Nu în ultimul rând, redacția Times trece în revistă într-o cheie sceptică disesiunile franco-britanice, nu puține, sub un titlu de-a dreptul coroziv: „Antanta necordială”.
Alte subiecte:
- Magnatul high-tech Elon Musk a cumpărat Twitter pentru 44 mil. USD. Știrea a exploadat în presa internațională, alături de pledoaria cumpărătorului pentru libertatea de exprimare.
- The Guardian anunță că Finlanda și Suedia urmează să își depună candidatura la NATO la jumătatea lui mai, cu circa o lună înainte de summitul Alianței din iunie.
- Fostul cancelar german Schroeder, este ținta presiunilor ca să demisioneze din fruntea Rosneft și North Stream, companii ce au accentuat dependența Germaniei de gazul rusesc. Refuzul: „Nu îmi fac mea culpa. Nu e genul meu”.
Nu uitați că ne puteți scrie la treiminute@rferl.org.
Toate cele bune, ne revedem mâine,
Elena
