Bun găsit,
Iată știrile zilei:
- Cancelarul austriac Karl Nehammer a precizat ieri că Viena se va opune aderării României și Bulgariei la spațiul Schengen, invocând problema migranților. Președintele român Klaus Iohannis a precizat că negocierile vor dura până în ultima clipă.
- Ministerul Finanțelor a pus în dezbatere publică bugetul de stat pentru anul 2023. Guvernul își propune un deficit de 4,4% din PIB și alocă pentru investiții peste 112 miliarde de lei.
- S-au încheiat aseară optimile de finală ale Campionatului Mondial de Fotbal din Qatar. Portugalia și Maroc au completat lista ultimelor opt echipe rămase în competiție.
Vești de la Viena
De la Tirana/Albania, acolo unde s-a aflat ieri și președintele român Klaus Iohannis, cancelarul austriac Karl Nehammer a invocat încă o dată problema migrației pentru a explica refuzul țării sale de a vota aderarea României la Schengen.
Dl Nehammer a motivat că Austria are 75.000 de imigranți ilegali și că decizia Vienei de a refuza România și Bulgaria este una ce ține de securitate națională.
Autoritățile române au reacționat. Ministrul de interne Lucian Bode a spus că România nu poate fi sancționată nemeritat și nejustificat pentru problemele cu migrația ale Austriei; nu prin România trec migranții invocați de cancelarul austriac.
La rândul său, președintele român Klaus Iohannis a avut o reacție temperată, precizând că „încă se discută, se negociază”. Surse guvernamentale au precizat pentru Europa Liberă că aceste negocieri vor dura „până în ultima clipă”.
Și ambasadorul român la Viena, Emil Hurezeanu, a trimis scrisoare președintelui Austriei, Alexander Van der Bellen, în care s-a declarat „consternat și îngrijorat” de faptul că se face legătura între România și migrația ilegală din Austria.
„(…) Mă cuprinde un puternic sentiment de îngrijorare că realizările parteneriatului nostru bilateral, pe care le-am întărit şi extins timp de ani de zile cu mari eforturi, ar putea fi transformate într-o minge de joc a politicii curente austriece”, a scris, printre altele, dl Hurezeanu.
Europa Liberă a verificat datele privind imigrația ilegală ale agenției europene Frontex; cifrele confirmă cele spuse de autoritățile române. Într-o analiză pe care am publicat-o azi-dimineață, notabilă este reacția analistului pe politică externă Ștefan Popescu, care nu înțelege de ce Austria a ales să comunice decizia prin intermediul presei, și nu printr-un comunicat oficial.
Europa Liberă va urmări îndeaproape subiectul și astăzi.
Unde merg banii țării
La București, Ministerul de Finanțe a pus aseară în dezbatere publică bugetul de stat pentru anul 2023. Hotnews remarcă faptul că Ministerul Familiei, condus de Gabriela Vrânceanu Firea, va avea un buget de șase ori mai mare față de anul trecut.
Alte ministere cu creșteri importante sunt ale Apărării (52%), Cercetării (69%) sau Mediului (76%). Ministerul Educației va avea un buget sporit cu doar 7%.
Bugetul pe anul 2023 este construit pe un produs intern brut de 1.552,1 miliarde lei, luând în calcul o creștere economică de 2,8%, scrie Economedia. Guvernul susține că, în anul 2023, cheltuielile destinate investițiilor vor însuma aproximativ 112,1 miliarde lei și vor reprezenta aproximativ 7,22% în PIB.
Vă mai recomand două investigații din Europa Liberă. George Costiță descrie cum a ajuns comuna ilfoveană Dobroești să încheie un parteneriat cu autoritățile chineze inclusiv pentru „cooperare polițienească”, în timp ce Marian Păvălașc explică efectele din România ale embargoului european impus asupra petrolului rusesc transportat pe mare.
O victorie importantă pentru Biden
Pe plan extern, marile publicații scriu despre victoria senatorului Raphael Warnock la alegerile din statul american Georgia. Nu e vorba doar de câștigarea unui alt stat, scrie New York Times, ci că victoria le va oferi democraților mai multă libertate de a controla Senatul decât au acum.
Tot în SUA, Organizația Trump, afacerea imobiliară a familiei fostului președinte american, a fost condamnată marți pentru fraudă fiscală și alte infracțiuni.
Condamnarea pentru toate cele 17 capete de acuzare, după mai mult de o zi de dezbateri ale juriului la Curtea Supremă de Stat din Manhattan, a devoalat practica companiei de a acorda avantaje neoficiale directorilor: au primit apartamente de lux, au închiriat limuzine, au primit bonusuri mari de Crăciun, chiar și televiziune prin cablu gratuit; n-au plătit, însă, taxe pentru nimic.
În China, politica „zero-Covid” pare că se destramă. Din ce în ce mai multe orașe relaxează restricțiile dure impuse de autorități până acum, însă momentul pare să nu fie cel mai potrivit. Numărul de infectări e de așteptat să crească în perioada următoare, iar sistemul sanitar al țării ar putea să nu facă față.
Tot în regiune: ministrul de Externe al Taiwanului i-a susținut pe protestatarii anti-Covid din China, dar și-a exprimat și îngrijorarea că Beijingul ar putea găsi regiunea țap ispășitor dacă demonstrațiile vor relua. Joseph Wu cere Chinei „să respecte drepturile fundamentale ale omului”.
În Europa, Politico publică o investigație despre cum o firmă de securitate cibernetică ar fi urmărit politicieni, lideri ai UE sau activiști.
Iar în Ungaria, situaţia aprovizionării cu combustibili este critică, deoarece cererea a crescut vertiginos, iar mulți maghiari au început să cumpere din panică.
Alte subiecte:
- Scenariul penelor de curent în Europa. Cât de pregătită este România.
- Gangsterii de pe Riviera Maya: Un procuror mexican, acuzat că primea bani chiar de la gruparea interlopului Florian Tudor, pe care trebuia s-o investigheze.
- Problemele unui antreprenor întors acasă: „Cei de la ISU m-au întrebat: «Dar plan de evacuare cădere meteoriți aveţi?» Glumeau sau nu?”.
Nu uitați, ne puteți scrie la adresa de e-mail treiminute@rferl.org, dar și pe Facebook.
Cele bune,
Ionuț
