Nicu Ștefănuță a obținut aproape 276.000 de voturi la alegerile europarlamentare din 9 iunie și revine pentru al doilea mandat la Bruxelles. Numărul voturilor primite este echivalent cu populația unui oraș precum Cluj-Napoca sau Iași.
„Am luat voturi din orice județ și din orice comună a României, ceea ce este impresionant. Din județul Prahova am luat 10.000 de voturi, din Cluj am luat 22.000 de voturi. Din București am luat peste 50.000. Este foarte mult. Am luat mai mult decât candidați la primărie cunoscuți”, spune el.
Nicu Ștefănuță s-a născut la Rășinari, în județul Sibiu, iar când avea 7 ani s-a mutat cu părinții la Sibiu:
„Mama a fost zootehnistă, a lucrat la o avicolă, la o fermă de păsări, pe care a condus-o ulterior. Și tata, medic veterinar. Bunicii au fost ciobani. Nu sunt cel mai progresist om din naștere, ci am evoluat spre asta, am înțeles anumite lucruri și am devenit astfel.”
La Sibiu, a obținut mai multe procente decât AUR (Alianța pentru Unirea Românilor). În secțiile din Regie, de lângă căminele studențești din București, a obținut 37%. A fost pe primul loc în Olanda, Lituania, în orașele Manchester și Amsterdam.
„Tinerii din țara asta s-au mobilizat și au fost pentru noi super-eroi, pentru că au vorbit cu familiile lor și oamenii chiar ne-au votat”, explică europarlamentarul.
Este al doilea scor după cel al lui Nicușor Dan, din toată România, la număr efectiv de voturi, spune el, ceea ce nu-i puțin: „Ne-am validat ca forță politică. Am fost pe cont propriu, ne-am validat direct de la popor”.
„Pot doar să fiu foarte recunoscător. Mă simt cumva umil și modest în privința asta. Nu știu de unde a venit, dar înseamnă că este o sete în societate pentru o altfel de politică”, spune Ștefănuță.
*Ascultă podcastul SmartJob pe YouTube Music, Spotify, Apple Podcast.
Povestește că, alături de voluntarii lui, a fost în stradă începând din iarnă și au terminat campania pe caniculă, iar dacă nu făceau asta nu reușeau:
„Una este like-ul, alta este strângerea de mână, discuția din stradă - și politicienii români fac prea puțin din chestia asta, din strângerea de mână. Ei cred că, dacă se duc în studioul cele mai mari televiziuni, este suficient. Nu e suficient. Contează foarte mult pentru oameni dacă îi asculți față în față, dacă le vorbești.”
Merge de 13 ani la psiholog:
„Îți vin momente diverse în viață, cu provocări diverse. S-ar putea să trebuiască să te reinventezi. Asta e partea mișto și nu prea se face în România, reinventarea asta. Credem că odată cu școala s-a terminat învățarea. Odată cu căsătoria s-a terminat grija pentru felul în care arătăm. Sau că s-a terminat strofocarea pentru relație. Nu, toate lucrurile astea continuă toată viața.”
„Ar trebui să ne întrebăm cât de matură emoțional este generația 40+, 50”
Opinia publică spune că tinerii nu votează și sunt dezamăgiți. Cine sunt acești tineri care au stat în jurul lui Nicu Ștefănuță, care l-au susținut și l-au votat?
„Eu aș întreba și cine este generația noastră și cât de matură emoțional este. Vorbesc și din poziția de tată. Îmi doresc să am o conexiune, o relație mereu actualizată cu fiica mea. Funcția de ascultare e foarte importantă. Generația 40+, 50, în România, cred că mai are de învățat un pic la funcția ascultării. Așa am fost învățați în România. Bunicii, părinții sunt niște autorități mesianice care știu totul.”
Generația actuală, spune Nicu Ștefănuță, nu mai acceptă ca un dat faptul că trebuie să asculte sau că adulții știu totul:
„Ei au acces la toate informațiile din lume și nu trebuie să se ia după autoritatea din casă, de la televizor. Noi așa am fost crescuți, cu niște legi fundamentale în piatră, cumva, care nu pot fi schimbate.”
I-a ascultat pe acești tineri destul de mulți ani ca să poată să-i înțeleagă bine, mărturisește europarlamentarul. Crede că acum doi ani nu îi înțelegea atât de bine:
„M-a ajutat și că merg la psiholog și sănătatea mintală este un capitol important pentru generația de acum, pentru că au niște anxietăți mari și nu poți să-i condamni, anxietăți economice, de război, climatice. Efectiv au sentimentul că se prăvălește lumea peste ei.”
Nimeni nu e perfect, iar la generația Z autenticitatea contează foarte mult:
„Fără bullshit, fără politicianisme, fără chestii prea coafate. De-asta și în campanie am lăsat camera să meargă chiar și când eram distrus, obosit, cu niște cearcăne triple, pentru că era autenticitate și așa eram atunci.”
Când a aflat despre el că are nevoie să rezolve probleme, să găsească soluții, să fie vocea celor care nu pot vorbi?
„Mi-a plăcut mereu istoria. Primii eroi erau domnitorii României, dar nu am luat-o pe calea aceea naționalistă. Am simțit mereu o atracție față de zona de societate, țară, nedreptate. Am urât nedreptatea mereu. Ce s-a alăturat a fost iubirea mea și pentru alte naționalități. Mi s-a părut totdeauna fascinantă diversitatea. Am crescut în Ardeal, cu nemți, unguri, romi. M-a făcut mai tolerant în loc să fiu naționalist habotnic și de stil vechi.”
L-a ajutat și faptul că a plecat în străinătate: „Am plecat în Statele Unite cu bursă în clasa a 12-a și mi-a deschis ochii spre o țară cu drepturi, cu o istorie democratică, cum era în 1999. Acum s-au mai schimbat lucrurile și pe acolo.”
„Discuția despre LGBTQ+ nu e despre sex. E despre drepturi”
I se reproșează des că luptă pentru comunitatea LGBTQ+ ca și când i-ar face un avantaj, să obțină mai multe avantaje decât restul cetățenilor:
Nu e cazul, spune ferm Nicu Ștefănuță, și dă un exemplu:
„Dacă ești cuplu de același sex, tu nu poți să ai locuință socială în România. De ce? Pentru că primăria are un barem în care, dacă ești familie căsătorită, ai cu 10 puncte mai mult, și ca atare, neputând fi niciodată familie, pentru că nu este recunoscut cuplul de același sex în România, nu vei primi acea locuință socială.”
Discuția despre LGBTQ+ nu este despre sex și cine cum o face, e despre drepturi, mai spune europarlamentarul:
„Eu sunt din Sibiu, nu e cea mai modernă societate, și acolo mă întreabă lumea: «ce are, domnule...» Le zic vecinii părinților mei: «Sigur e Nicu gay, că de-aia…» adică se fac tot felul de inferințe. Și eu încerc să explic: acolo e vorba despre drepturi și de ce trebuie să avem toți drepturi egale în România.”
Ce răspund părinții atunci când li se transmite asta de către vecini?
„Ei, fiind într-o comunitate mai mică, cumva se supără, suferă. Dar au fost foarte implicați în campania mea și acum sunt foarte mândri. Am reușit să-i educ și pe temele acestea delicate. Ei, care sunt niște conservatori, care vin de la sat, au început să înțeleagă și să nu mai fie opuși, încrâncenați.”
Planul pentru al doilea mandat are de-a face mai mult cu România, spune Nicu Ștefănuță, pentru că trebuie construită în politica din țară o forță progresistă, verde, permanentă, care să fie o parte din opțiunile politice și să rămână acolo:
„Lumea s-a schimbat, demografia s-a schimbat, România s-a schimbat, apare lume mai tânără, mai modernă și cei mai în vârstă se mai modernizează. Suntem într-o continuă evoluție. Nimic nu s-a oprit în timp și nici România nu se oprește în timp.”
Spune că i s-a transmis de către mulți că este nebun și că n-are nicio șansă:
„Noi în campanie abia am putut intra pe două, trei televiziuni sau radiouri, pentru că nu ne puteam apropia de prețurile foarte mari practicate și nici nu eram cotați cu șanse. Lumea ne considera un outsider.”
Ce le-ar spune acum celor dezamăgiți de România și care nici nu se mai obosesc să meargă la vot?
„Trebuie să-ți păstrez totuși capacitatea de a spera, de a vrea mai mult și nu de a da vina.”
„Ne-am învățat ca societate să ne considerăm victime, pentru că am avut tot felul de tartori care ne-au adus aici. Dar să nu uite românii că, totuși, ei au puterea, de la ei vine sursa puterii și pot încă să dea jos dictatori, pot încă să distrugă partide, pot încă să-și ia viața în mâini.”
