Actualizare 15:17 - Plenul reunit al Parlamentului a adoptat Strategia Națională de Apărare pentru perioada 2025-2030
Au fost înregistrate 314 voturi „pentru”, 43 „împotrivă” și trei abțineri.
Actualizare 14:40 - Poziții ale partidelor la Strategia Națională de Apărare
Nicoleta Pauliuc, prim-vicepreședinte și senator PNL: „Românii nu trăiesc în limbaj de «capabilități» și «reziliență», ci în limbajul locurilor de muncă, al siguranței, al serviciilor publice care funcționează, al facturilor suportabile și al încrederii că statul îi protejează când le este greu. De aceea, după ce o adoptăm, această strategie trebuie pusă în mișcare prin politici publice, bugete și termene clare, explicate oamenilor. [...] Strategia identifică și haosul administrativ ca vulnerabilitate de securitate. Un stat greoi, birocratic, cu proceduri depășite, nu poate răspunde așteptărilor românilor de astăzi. Reformele începute de premierul Ilie Bolojan – eficientizare, simplificare, digitalizare – nu sunt mofturi, sunt condiții de securitate națională. [...] Această strategie nu este un text tehnic pentru experți, ci un angajament în fața românilor. Datoria noastră este să o transformăm în realitate: în autostradă, fabrică, spital, școală sigură, administrație care răspunde, soldat bine echipat și familie protejată.”
George Simion, președintele AUR: „O asemenea lipsă de respect, o asemenea desconsiderare a Parlamentului României nu am văzut şi nu cred că a existat în ultimii 35 de ani. A venit Nicuşor Daniel Dan, a plecat Nicuşor Daniel Dan fără să asculte vocea poporului român prin reprezentanţii săi. [...] Dacă va găsi domnul Nicuşor Dan de cuviinţă în această strategie de apărare naţională pe care noi o votăm şi cu care suntem de acord, vrem să-i spunem că nu suntem de acord cu discursul dumnealui. [...] În Strategia de Apărare Naţională pe care noi o votăm, nu am găsit ceea ce a spus Nicuşor Dan, că trebuie bani mai mulţi pentru Ucraina în detrimentul învăţământului şi sistemului sanitar din România. Aşa că votăm contra faţă de Nicuşor Dan şi votăm pentru strategia de apărare naţională.”
Cătălin Drulă, vicepreşedintele Camerei Deputaţilor: „Nu aveam de gând să iau cuvântul astăzi, dar când îi aud pe cei care răspândesc ură şi dezinformare şi slăbesc apărarea acestei ţări, le spun aşa: că de 300 de ani Rusia face rău acestei ţări în toate formele ei de existenţă, că de 12 ori au invadat România, că bunicul meu a luptat ca veteran de război împotriva Rusiei şi apoi l-au băgat şi cei instalaţi de ruşi aici, comuniştii, după care plângeţi voi, la puşcărie politică, că cea mai mare ameninţare la adresa copiilor noştri, a libertăţii noastre, a felului nostru de a trăi, este acest regim absolut al răului, regimul putinist, Rusia, continuatoarea Uniunii Sovietice, care întotdeauna şi-a găsit trădători şi idioţi utili”.
Nicușor Dan: Rusia desfășoară un război hibrid împotriva României și împotriva multor țări europene
Actualizare 14:08 - Președintele Nicușor Dan își rostește discursul de la plen
„În primul rând, această strategie vorbeşte de securitatea naţională din perspectiva cetăţeanului”, a declarat președintele Nicușor Dan în plenul reunit al Parlamentului.
El a menționat că, prin Strategia Națională de Apărare pentru perioada 2025-2030, „nu apărăm o abstracțiune, statul român, apărăm cetățeanul român locuitor pe acest teritoriu”.
„Și asta ridică nişte chestiuni, relaţia cetăţeanului cu statul român, încrederea cetăţeanului în statul român, care se poate traduce la un moment dat în disponibilitatea sa de a apăra această instituţie complexă şi faptul că, trebuie să recunoaştem, că există un decalaj între evoluţia în ansamblu a societăţii româneşti, evoluţia economiei, evoluţia aşteptărilor cetăţeanului român şi modul în care administraţia publică răspunde acestor aşteptări”, a subliniat Nicușor Dan.
El a mai spus că Strategia Naţională de Apărare „este rezultatul unui efort comun” și le-a mulțumit celor care au contribuit cu sugestii: „Multe dintre ele au fost preluate în acest document”.
„În planul vieții noastre sociale, se constată efectele negative ale agresiunii hibride prin manipularea informației şi utilizarea malignă a rețelelor sociale, cu efecte nemijlocite asupra limitării dezbaterii publice şi îngrădirii opțiunilor electorale ale cetățenilor.
Acest fenomen global şi-a găsit, din nefericire, o expresie românească, obligând instituții fundamentale la reacție, dar generând şi scepticismul multor cetățeni cu privire la capacitatea statului de a anticipa și a preveni agresiuni de această natură.
În fine, persistența fenomenului corupției, vector şi multiplicator de risc, şubrezeşte statul, slăbeşte impardonabil capacitatea noastră defensivă, în sens larg, şi diluează pactul de încredere dintre instituții şi cetățeni.
Să o spunem fără ocolişuri: cetățenii noştri ar putea ezita să apere o Românie coruptă, dar vor fi pe deplin solidari cu o țară care le apără cu bună credință libertățile şi interesele.”
Sursă: Strategia Naţională de Apărare a Ţării pentru perioada 2025 - 2030
Conceptul central este acela de independenţă solidară, a mai spus, în discursul din Parlament, președintele Nicușor Dan.
Acest concept are două componente: independenţă și solidaritate.
„Conceptul de independență solidară propus în acest document reprezintă o cheie de lectură a contextului geopolitic şi de acțiune, care se traduce prin două elemente foarte simple: pe de-o parte, România îşi va urmări responsabil şi matur propriile interese, manifestându-se, pe de altă parte, ca și până acum, drept un asociat loial al partenerilor şi aliaților.
Suntem convinşi că doar în acest fel valoarea noastră adăugată în UE și în NATO îşi va atinge cu adevărat potențialul. Ne vom manifesta, aşadar, ca un membru activ şi responsabil al UE și al NATO. Vom rămâne acelaşi promotor decis al Parteneriatului Strategic cu SUA şi al unei relații transatlantice din ce în ce mai strânse, mai profunde şi mai diversificate.”
Sursă: Strategia Naţională de Apărare a Ţării pentru perioada 2025 - 2030
Nicușor Dan a mai spus că noua strategie are patru capitole importante.
„Primul este contextul geopolitic, pentru că faţă de strategiile anterioare, s-au produs schimbări importante în context. În primul rând este pusă în discuţie ordinea internaţională bazată pe reguli.”
„Avem în vecinătatea noastră un război de trei ani şi jumătate, avem conflicte în mai multe locuri de pe glob şi vedem că, din păcate, capacitatea organismelor internaţionale de a rezolva în mod diplomatic aceste tipuri de conflicte este diminuată.”
Nicușor Dan a mai spus că „vedem o evoluţie tehnologică accelerată şi asta înseamnă inclusiv emergenţa inteligenţei artificiale şi asta înseamnă că, cu cât timpul pe care cineva îl petrece pentru a se adapta la aceste schimbări accelerate, cu atât decalajul său faţă de ceilalţi va creşte”.
„Vedem o importanţă tot mai mare a reţelelor sociale şi prin ele şi prin instrumente tehnologice sofisticate vedem campanii intense de manipulare şi dezinformare”, a spus preşedintele.
El a menţionat că, în paralel cu punerea în discuţie a sistemului internaţional bazat pe reguli, se observă „o punere în discuţie a regulilor deja stabilite ale comerţului internaţional, care necesită de asemenea un răspuns adecvat şi vedem în mai multe locuri, inclusiv în proximitatea noastră, atacuri la infrastructură critică.
„Vedem în mai multe locuri, inclusiv în proximitatea noastră, atacuri la infrastructura critică și avem o proliferare a amenințărilor transnaționale: rețele de trafic de droguri, crimă organizată, terorism și, de asemenea, vedem efecte tot mai pronunțate ale schimbărilor climatice.”
În timpul discursului, din sală s-au auzit strigăte ale unor parlamentari de la AUR și SOS.
În continuare, Nicușor Dan a spus în privința României că Strategia prevede un capitol cu numele „amenințări, riscul, vulnerabilități, oportunități”.
„Pe partea de amenințări, în mod evident războiul de lângă noi, cu toate consecințele care decurg de aici și războiul hibrid pe care în mod evident Rusia îl desfășoară împotriva României și împotriva multor țări europene.”
„Vedem deci atacuri cibernetice, vedem campanii coordonate de dezinformare și vedem consecința acestor lucruri, presiuni asupra democrației și asupra statului de drept”, mai spune președintele.
„În plan internațional, în vecinătatea României, riscurile sunt de instabilitate atât în zona estică – Moldova, Ucraina –, în zona sudică – Balcanii de Vest –, în zona Caucazului de Sud și, de asemenea, influențe ale insecurității din zona Orientului Mijlociu, care creează permise de export a acestor riscuri către Europa.”
„Maturizarea României s-a produs, fapt care reclamă, în următoarea secvență istorică, adecvarea completă a țării noastre la propria vocație istorică și la exigențele severe ale timpului.
E neplăcut, dar e cazul să admitem: prin hărnicia, sacrificiile şi creativitatea românilor, economia țării noastre a avansat mai rapid decât instituțiile care compun arhitectura statului.
Această asimetrie nu mai poate totuşi continua, fiindcă pretenția românilor de a fi serviți prompt și eficient de statul lor este completlegitimă. Iar cetățenii noştri semnalează că pacea şi siguranța reprezintă prima şi cea mai importantă responsabilitate a statului.”
Sursă: Strategia Naţională de Apărare a Ţării pentru perioada 2025 - 2030
În privința riscurilor și vulnerabilităților interne, Nicușor Dan a menționat: „capacitatea redusă a administrației publice pe multiple planuri, evaziunea fiscală de mare amploare, calitatea educației, gândirea critică și abandonul școlar în această sferă, declinul demografic și fragmentarea politicilor statului”.
„În zona de tehnologie avem de asemenea un nivel relativ scăzut în zona de cercetare, dezvoltare, inovare, o zonă care devine tot mai importantă în competiția globală a ceea ce privește societatea.”
„Cred că un risc important este cantitatea relativ redusă de activism civic și ăsta este un lucru important.”
Președintele a menționat și „lucrurile pozitive”.
„Există niște oportunități pe care România le are. Una este evidentă faptul că avem un parteneriat strategic cu Statele Unite și suntem parte a NATO și a Uniunii Europene, cu toate mecanismele care permit dezvoltare.”
Printre avantajele pe care România le are, Nicușor Dan a enumerat: proiectele depuse în programul SAFE, Santinela Estică a NATO, industria națională de apărare, IT-ul și industria auto, precum și poziția geografică: Portul Constanța ori Dunărea.
„O să închei cu rolul cetățeanului, cu care am început. [...] Să implicăm cetățenii și societatea civilă și pentru asta, în primul rând, trebuie să recâștigăm încrederea cetățenilor și asta este corelată cu lupta împotriva corupției.”
„Ulterior acestei strategii o să existe un plan de implementare, care va avea termene și indicatori, așa cum are orice plan de implementare. Dar nici de strategii, nici de planuri de implementare nu duce lipsă România. Chestiunea este dacă și cum vom reuși să punem în practic ceea ce este scris în aceste documente și aveți în mine un partener”, a spus Nicușor Dan.
Actualizare 14:00 - A început ședința din plenul reunit al Parlamentului în care președintele Nicușor Dan prezintă Strategia Naţională de Apărare a Ţării pentru perioada 2025 - 2030.
Sunt prezenți 312 senatori și deputați din totalul de 463. Votul va fi dat în format fizic și online.
Președinție: Strategia Naţională de Apărare a Ţării, centrată pe cetățean
Este pentru prima dată când un asemenea document a fost supus consultării publice, fiind disponibil timp de zece zile pentru comentarii din partea societății civile, instituțiilor și cetățenilor, spune Administrația Prezidențială.
Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) a validat forma finală a documentului pe 24 noiembrie, după care acesta a fost trimis la Parlament.
Președintele Nicușor Dan a spus că în Strategie au fost integrate recomandări primite în timpul consultării publice.
„Procesul de elaborare a Strategiei a avut un puternic caracter interinstituțional, la acesta contribuind toate instituțiile cu atribuții în domeniul securității și apărării, precum și reprezentanți/formatori de opinie ai societății civile, think-tank-urilor și mediului academic”, arată președintele, într-o scrisoare către Parlament.
Potrivit președintelui Nicușor Dan, documentul reflectă concepția unui stat care trebuie să pună accent pe interesul cetățenilor, dedicat protejării drepturilor și libertăților fundamentale, cu instituții transparente și integre.
„Documentul nu este, prin urmare, despre statul român, ci despre obligațiile fundamentale ale instituțiilor publice față de cetățenii români”, se precizează în textul Strategiei.
La prezentarea publică a documentului, președintele Dan a avertizat că mediul internațional de securitate s-a transformat radical, iar România trebuie să se adapteze.
„Războiul din Ucraina este un exemplu, vedem o creștere a tensiunilor militare peste tot în lume, vedem cumva o tendință de grupare a statelor guvernate autoritar și vedem o diminuare a capacității organismelor internaționale de a păstra ordinea internațională bazată pe reguli”, a declarat Nicușor Dan la prezentarea publică din 12 noiembrie.
Independența solidară – concept central
Strategia Națională de Apărare introduce conceptul de „independență solidară”, ceea ce ar însemna că România va răspunde provocărilor actuale urmărindu-și interesele naționale în deplină solidaritate cu partenerii și aliații săi.
Documentul semnalează o nouă etapă în evoluția țării. După consolidarea statutului de membru NATO și UE și după aderarea iminentă la OCDE, România trebuie să își propună extinderea influenței în regiunea de interes imediat și proiectarea mai fermă a intereselor românești pe plan internațional.
„Dacă vocea României nu este încă la înălțimea dimensiunii reale a țării noastre, cu precădere la scara regiunii, este și pentru că evoluția societății și a economiei românești a devansat, adesea substanțial, adaptarea instituțiilor naționale la noile realități”, se arată în document.
Corupția – vulnerabilitate majoră de securitate
Într-o abordare inedită, corupția este clasificată la capitolul „riscuri și vulnerabilități” pentru securitatea națională.
„Corupția vulnerabilizează în mod profund statul de drept și afectează eficacitatea instituțiilor și bunăstarea cetățeanului, sporind inclusiv evaziunea fiscală și criminalitatea economică, cu efecte directe asupra economiei naționale, competiției loiale și libertății economice”, arată documentul care va fi prezentat miercuri în Parlament.
„Cetățenii noștri ar putea ezita să apere o Românie coruptă, dar vor fi pe deplin solidari cu o țară care le apără cu bună credință libertățile și interesele”, argumentează șeful statului.
Strategia stabilește că limitarea drastică a fenomenului corupției prin coordonarea eforturilor instituțiilor, inclusiv a serviciilor de informații, reprezintă un obiectiv național de securitate.
Rolul serviciilor secrete în combaterea corupției
Documentul introduce trei direcții pentru combaterea corupției:
- Implicarea tuturor instituțiilor relevante în combaterea corupției.
- Implicarea serviciilor de informații în colectarea datelor care documentează posibile fapte de corupție, fără interferența acestora în cercetarea penală și în procesul de justiție
- Corectarea mecanismelor legislative și administrative care întârzie proceselor de corupție.
Legat de rolul serviciilor de informații în combaterea corupției, președintele Nicușor Dan a spus că acestea „vor face o poză de ansamblu asupra unui fenomen de corupție și vor spune procurorului”.
Președintele a precizat că serviciile nu vor interveni deloc pe timpul cercetării penale.
„Activitatea de cercetare de plan este desfășurată de parchet, de judecatători, de magistrați. Orice interferență este ilegală”, a declarat președintele.
Implicarea serviciilor secrete în justiție a fost restricționată prin mai multe decizii ale Curții Constituționale.
În martie 2016, Curtea a stabilit că Serviciul Român de Informații nu poate fi implicat în activitatea de urmărire penală. Doi ani mai târziu, o altă decizie a făcut ca probele obținute cu tehnică SRI să fie excluse din dosarele penale.
În martie 2019, CCR a analizat protocoalele de colaborare încheiate de parchete cu SRI între 2009 și 2016 și a dispus anularea probelor strânse cu ajutorul ofițerilor SRI până în februarie 2016, dacă fuseseră obținute în baza acestor protocoale.
Printr-o decizie din 2020, instanța constituțională a precizat că interceptările sunt legale cu condiția să ofere garanții privind drepturile omului.
Vulnerabilitățile administrației publice
La prezentarea publică din 12 noiembrie, șeful statului a identificat mai multe deficiențe sistemice ale aparatului administrativ.
„La acest nivel național, administrația nu lucrează cu date. Deci sunt multe situații în care deciziile nu sunt bazate pe date. Nu vedem un mare apetit de colaborare între instituții publice. Fiecare își vede de micuța sa politică sectorială și, din cauza asta, nu avem o viziune integrată și, bineînțeles, tot din cauza asta, nu avem nicio apetență a oamenilor din administrație de a inova”, a afirmat Nicușor Dan.
Conform prevederilor legale, Strategia Națională de Apărare trebuie să cuprindă următoarele informații:
- Valorile, interesele și obiectivele naționale de securitate.
- Evaluarea mediului internațional de securitate.
- Potențialele riscuri, amenințări și vulnerabilități identificate.
- Obiectivele strategice și prioritățile în domeniul apărării.
- Direcțiile de acțiune și principalele modalități pentru asigurarea securității naționale în domeniul apărării.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
