Liderii din Finlanda, Suedia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, România și Bulgaria s-au reunit marți la reuniunea flancului estic al UE de la Helsinki pentru a cere Bruxellesului mai multe fonduri pentru apărare din bugetul multianual al UE, ca să se poată apăra împotriva acțiunilor Rusiei, care testează tot mai agresiv granițele blocului comunitar și pune în pericol securitatea Flancului Estic al NATO.
„Chestiunea fundamentală a fost operaționalizarea programelor din NATO și UE” asupra frontierelor estice, a declarat președintele Nicușor Dan, de la Helsinki.
„Eforturile noastre din interiorul UE trebuie să fie complementare cu cele din NATO”, a mai spus Nicușor Dan și a anunțat că discuția va fi continuată miercuri la nivel de miniștri de Apărare și consilieri de securitate.
El a amintit că aceeași discuție a avut loc și la Berlin unde „am avut o informare și o discuție despre cum să ne coordonăm cu acest proces în evoluție – războiul din Ucraina” pentru că „până acum, Flancul Estic a fost o noțiune abstractă”.
„Acum este o chestiune concretă. Acum e parte din niște programe europene. Toată chestiunea este de cât de bine vor fi reprezentate interesele României. Nu am niciun dubiu că vom reuși. Sunt foarte optimist că în acest format vom fructifica oportunitățile care vin din programele europene”, a declarat Nicușor Dan.
El și-a exprimat speranța că discuțiile inițiate de SUA și purtate cu Rusia și cu Ucraina, deopotrivă, dar și cu liderii UE, ar putea duce la un acord de pace, dar a spus că, „și dacă se va ajunge la această pace, Rusia va rămâne o amenințare permanentă, așa că trebuie să fim pregătiți.”
Președintele a spus că, tocmai din acest motiv, România va continua să investească în apărare, dar a făcut un îndemn la calm.
„Avem un program de înzestrare a armatei până în 2040, cea mai importantă parte am pus-o în SAFE. Avem doi ani în care să folosim SAFE și apoi pe zona militară și vrem să începem să cheltuim din momentul zero.”
El a atras atenția că dezinformarea este cel mai eficient atac asupra democrațiilor și că nici România nu este ferită. „Ați văzut asta și în România. Cred că ar trebui să depunem mai multe eforturi în ceea ce privește domeniul tehnologic.”
În discuția cu jurnaliștii, președintele a răspuns și întrebărilor despre situația internă. Nicușor Dan a amintit că a anunțat deja o discuție cu reprezentanții magistraților, după tensiunile din societate marcate de apariția unui documentar Recorder care dezvăluie presiunile din sistem.
Mii de oameni au ieșit în stradă, mai multe seri la rând, cerând demisia președintei Curții Supreme, Lia Savonea, demiterea procurorului șef al DNA, Marius Voineag, demisia fostului ministru al Justiției, Cătălin Predoiu, acum vicepremier și ministru de Interne, revizuirea competențelor CSM și eliminarea „portițelor” legislative care permit amânarea proceselor până la prescripție.
Dezvăluirile jurnaliștilor de la Recorder au avut impact public pentru că aceștia au convins magistrați din sistem, activi sau pensionari, sub protecția anonimatului sau cu declarații asumate public, să vorbească despre cum pot fi îngropate marile dosare de corupție și cum ajung magistrații onești să fie marginalizați sau chiar sancționați, anchetați disciplinar, până la excluderea din magistratură.
„Am anunțat pentru luni o discuție cu reprezentanții magistraților care doresc să sesizeze probleme în sistemul de jsutiție. O componentă este administrarea sistemului de justiție din interiorul lui și este cea mai importantă”, a spus Nicușor Dan.
El a atras atenția că structurile de conducere ale CSM și de la instanțe sunt alese dintr-o profesie „relativ restrânsă” din care fac parte cel mult 7.000 de oameni, care se cunosc între ei, și ar trebui ca „în procesul de alegere” să fie selectați pentru structurile de conducere cei mai buni dintre magistrați.
Tocmai de aceea, Nicușor Dan spune că nu este „adeptul unei cedări de către sistemul judecătoresc în ansamblu către politic”, iar sistemul de justiție ar trebui „să se autoregleze”.
Cât privește tensiunile din coaliția de guvernare, Nicușor Dan spune că i-ar fi foarte greu să-i explice unui străin că „avem patru partide în coaliție și toate se atacă între ele și niciunul nu spune un cuvânt despre opoziție”.
Tot așa cum, spune el, „nu este util ca un partid să voteze o moțiune împotriva unui ministru din alt partid care e membru în coaliție”. Președintele s-a referit la votul dat de social-democrați la moțiunea simplă inițiată de AUR împotriva unui ministru USR din coaliția din care și PSD face parte.
„Pentru moment, această coaliție funcționează și e bine că funcționează și dă un semnal și pentru parteneri pe zona de securitate, de economie, că au cu cine discuta în România”, consideră Nicușor Dan.
„Acest lucru dă un semnal partenerilor internaționali. Evident că în calitate de cetățean mi-ar plăcea să aud mai puțin zgomot de fond, dar una peste alta mergem înainte, dar momentan sunt mulțumit”, a mai spus președintele.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI
