Continuă valul de contestații la adresa Ordonanței 7/2019, care produce în continuare efecte, dar și la adresa Guvernului, care a modificat actul normativ, ascunzând de Consiliul Superior al Magistraturii câteva dintre modificări. Procurorul general, Augustin Lazăr, a cerut, vineri, CSM să ia atitudine și să sesizeze Curtea Constituțională pe conflict între puterea Executivă și cea Judecătorească.
Dosarul Mineriadei trece în competența superparchetului denumit SSIJ
Într-un document pe care Augustin Lazăr l-a prezentat vineri la CSM, procurorul general folosește printre argumentele pentru care solicită intervenția CCR, preluarea de către Secția Specială de investigare a magistraților -SIIJ- a Dosarului Mineriadei din iunie 1990.
Practic, pentru că un magistrat ieșit de mult din activitate este inculpat în dosarul mineriadei, acest dosar nu mai este reprezentat în instanță de procurorul care l-a lucrat și care îl cunoaște, ci de SIIJ. Dincolo de faptul că astfel, prin reprezentarea de către un nou procuror care nu cunoaște cauza procesul ar pugtea fi tergiversat, se pune problema competențelor pe care le capătă această secție, condusă de procurorul Gheorghe Stan și contestată nu doar de magistrații din România, dar și de forurile europene.
Magistratul care a fost inculpat în dosarul Mineriadei din iunie 90 este Mugurel Florescu.
Cine este Mugurel Florescu
Mugurel Florescu era maior în 1989 și a participat la procesul soților Ceaușescu, în care verdictul a fost condamnarea celor doi dictatori la moarte. A fost mai apoi consilier al lui Gelu Voican Voiculescu în primul guvern postdecembrist. Din aprilie 1990, a fost șeful Direcției Parchetelor Militare. În dosarul Mineriadei iunie 1990, Mugurel Florescu este învinuit alături de Virgil Măgureanu, Ion Iliescu și Miron Cosma, pentru infracțiuni contra umanităţii, respectiv pentru reprimarea violentă a manifestaţiei din Piaţa Universităţii, din 13-15 iunie 1990, soldată cu decesul a patru persoane, rănirea şi lipsirea de libertate a altor o mie.
Procurorul general a arătat că, de la momentul preluării dosarului Mineriadei de către Secția Specială de investigare a magistraților, a cerut ca, totuși, procurorul militar care a făcut urmărirea penală să continue să meargă la proces, dar nu i s-a permis "Judecătorul de cameră preliminară nu a acceptat aceasta interpretare și, prin urmare, nici participarea procurorului menționat; în consecință, a dispus participarea unui procuror din cadrul Secției judiciare a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție" a scris procurorul general.
Tudorel Toader este din nou acuzat de minciună pentru a spori forțele SIIJ
Secția de procurori a CSM îl acuză pe ministrul Justiției, Tudorel Toader, că nu a prezentat Consiliului o prevedere din ordonanța care a fost adoptată săptămâna aceasta și prin care a modificat repudiata OUG7/2019. Este vorba tot despre Secția Specială de investigare a magistraților, care a căpătat forțe noi fără știrea și avizul CSM. Astfel, spun procurorii, după ce au citit Monitorul Oficial, SIIJ, condusă de Gheorghe Stan, are, de marți, dreptul de a angaja ofițeri și agenți judiciari, experți în domeniul financiar, vamal și informatică.
Tudorel Toader a modificat de cinci ori Legile Justiției prin ordonanță de urgență, de fiecare dată adăugând puteri și competențe noi Secției speciale de investigare a magistraților - SSIJ
Dacă luăm în calcul faptul că, inițial, această secție trebuia să aibă doar 10 procurori, iată că prin modificări succesive, practiv, cu fiecare ordonanță, Secția Specială ajunge un parchet de mari dimensiuni, și nu o entitate aflată în subordinea Ministerului Public. De cinci ori a schimbat Tudorel Toader Legile Justiției prin ordonanță de urgență din toamna lui 2018 până acum, de fiecare dată, printre modificări adăugâng puteri și forțe noi SSIJ și scotând-o din coordonarea procurorului general. O mențiune, Legile Justiției au fost adoptate în trei luni în Parlament, în 2017, și au stat în control de constituționalitate aproape un an, în 2018. Toate ordonanțele de modificare a Legilor Justiției au fost date din toamna anului trecut.
De asemnea, procurorii din CSM au mai remarcat și faptul că Tudorel Toader i-a ascuns principalului for de decizie din magistratură și o altă prevedere. De data aceasta, din OUG 8, cea care stabilește procedura de desemnare a procurorului care reprezintă România la EPPO, instituția nou înființată, cea la care Laura Codruța Kovesi a fost aleasă ca finalistă în desemnarea procurorului-șef. Toader anunțase la CSM că din comisia care va desemna reprezentantul României la EPPO va face parte un reprezentant desemnat de plenul CSM, însă în Ordonanța de urgență apărută în Monitorul Oficial acesta este gata ales - președintele Consiliului, adică Lia Savonea, apropiată de PSD și căreia mai multe asociații de magistrați îi cer demisia acuzând-o că nu le reprezintă interesele.
Ordonanța continuă să fie contestată
Ordonanța 7/2019, deși a fost modificată în cinci puncte, fără a i se știrbi cu nimic Secției speciale din atribuții, continuă să fie respinsă de magistrați. Nici Înalta Curte de Casație și Justiție, nici DNA, DIICOT, nici Parchetul General, cu atât mai mult parchetele și instanțele care și-au suspendat sau restrâns activitatea nu au anunțat că renunță la solicitare - abrogarea OUG 7.
Solidarizarea cu protestele magistraților s-a extins, astfel că actorii, studenți ai mai multor facultăți, de filosofie și de litere - din București, actorii TNB și ai Teatrului de comedie s-au alăturat săptămâna aceasta protestatarilor.
Practic, solicitarea procurorurului general Augustin Lazăr de a fi sesizată CCR pentru conflict între autoritățile statului arată că protestul nu s-a încheiat. CSM are acest drept, de a cere CCR să se pronunțe pe conflictul dintre Guvern și magistrați, ca parte a Puterii Judecătorești, căreia Constituția îi oferă dreptul de a fi independentă în raport cu politicul. O sesizare a CCR se poate face și de către președintele țării - Klaus Iohannis nu s-a pronunțat în această speță, deși DNA și Augustin Lazăr au solicitat în mai multe rânduri ca „autoritățile îndreptățite” să apeleze la CCR. Mai pot sesiza CCR-ul dominat de PSD și președinții celor două camere ale Parlamentului - Liviu Dragnea și Călin Popescu Tăriceanu - precum și premierul - Viorica Dăncilă. Teoretic.
Comisia Europeană îngrijorată
Comisia Europeană a anunțat, prin intermediul prim-vicepreședintele Frans Timmermans, că dorește un grup comun de experți care să analizeze în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare ce se întâmplă în justiția din România.
Săptămâna viitoare, Timmermans este așteptat la București, nu este clar dacă în cadrul campaniei electorale pentru PE, însă, cu siguranță sunt prevăzute, după cum susțin surse de la Bruxelles, întâlniri cu Viorica Dăncilă și cu lideri ai coaliției guvernamentale. Nu vor fi ocolite subiectele fierbinți legate de deraierea României de la principiile statului de drept, iar OUG 7 se află pe agendă. Relațiile încordate între PSD și Partidul Socialiștilor Europeni au fost vizibile la recentul congres PES de la Madrid, unde liderul PSD a auzit de la Timmermans - candidatul PES la șefia viitoarei Comisii Europene - celebra, deja frază „Liviu, nu se poate trece de linia roșie”.
Până să se stabilească dacă linia roșie este OUG 7, ministrul Tudorel Toader trebuie să prezinte, tot la începutul săptămânii următoare, un calendar scurt de aprobare a altor ordonanțe de urgență, care să aducă în vigoare contestația în anulare pentru procesele cu cinci judecători, abuzul în serviciu, reducerea termenului de prescripție și revizuirea proceselor care au avut probe adunate în baza protocoalelor SRI-Justiție.
