Raportul UE prezentat miercuri, critică modificările legilor justiției făcute de guvernarea Dragnea, în special înființarea Secției Speciale pentru Investigarea Magistraților, dar remarcă și faptul că acestea continuă să fie în vigoare. Faptul că guvernul și-a asumat repararea acestor legi a dus la ”detensionarea semnificativă a relațiilor cu sistemul judiciar”, iar argumentul pentru întârzierea punerii promisiunii în practică este ”pandemia de Covid 19 combinată cu viitoarele alegeri”. Raportul vorbește pe larg despre consecințele negative ale modificărilor făcute la legile justiției, sugerând astfel că ele ar trebui implementate cât mai repede.
Ministrul Cătălin Predoiu nu a inițiat până acum repararea legilor justiției modificate de guvernarea PSD, iar când a încercat a fost blocat de majoritatea parlamentară formată de PSD și aliații săi. Proiectele prezentate sunt preconizate a fi adoptate de viitorul parlament, dar o parte din ele se lovesc de o serie de decizii ale Curții Constituționale.
Proiectele au fost anunțate de președintele Iohannis, care a spus că ele ”au rolul de a repune pe fundamente corecte mecanismele de funcționare a justiției. O justiție corectă și egalitatea în fața legii sunt pilonii esențiali ai democrației autentice”.
Cătălin Predoiu a detaliat, într-o conferință de presă, cele trei proiectele de lege care vor fi modificate și care vor rămâne în dezbatere publică până pe 31 martie anul viitor.
Principalele noutăți
1. Desființarea Secției Speciale
Proiectul reglementează modul de transfer al cauzelor judiciare la celelalte parchete, situaţia personalului structurii, regimul juridic al diverselor acte procesuale sau procedurale efectuate în procedură.
Măsurile controversate cu impact negativ asupra independenței judiciare continuă să se aplice, precum Secția pentru investigarea infracțiunilor din sistemul judiciar, însărcinată exclusiv cu urmărirea penală a infracțiunilor comise de judecători și procurori.Raportul UE privind statul de drept
Desființarea Secției Speciale pentru Investigarea Magistraților a figurat printre angajamentele guvernului Orban și în protocolul încheiat cu USR pentru votul de investitură, dar ar fi trebuit făcută prin Ordonanță de Urgență, ceea ce Cătălin Predoiu a refuzat susținând că la referendumul pentru justiție cetățenii au votat ca modificările legilor justiției să nu se mai facă prin ONG-uri.
Recent, avocatul general al Curții Europene de Justiție a concluzionat că înființarea Secției Speciale încalcă legislația UE, o decizie finală urmând să fie luată în noiembrie.
În martie 2019 o decizie a Curții Constituționale spunea că înființarea Secției Speciale nu încalcă legea fundamentală, iar anul acesta parlamentul a respins proiectul USR de desființare a respectivei secții.
2. Președintele își recapătă atribuțiile în numirea și revocarea magistraților șefi
- procurorii șefi
Proiectul lui Cătălin Predoiu urmărește să redea președintelui dreptul de a numi sau respinge nelimitat, dar motivat, propunerile de numire în funcție a procurorilor șefi făcute de ministrul Justiției. Prevederea ar urma să se aplice și în cazul revocării din funcție.
”Preşedintele României poate refuza motivat numirea, aducând la cunoştinţa publicului motivele refuzului. Decretul Preşedintelui României de numire în funcţie sau refuzul motivat al acestuia se emit în maximum 60 de zile de la data transmiterii propunerii de către ministrul Justiţiei”, se arată în proiect.
Proiectul mai prevede creşterea duratei mandatului pentru funcţiile de conducere de rang înalt din cadrul Ministerului Public de la trei la patru ani, în acord cu recomandarea Comisiei de la Veneţia.
Președintele a pierdut dreptul de numi șefii parchetelor în 2018 în urma unei decizii a CCR, care a susținut, de fapt, modificările făcute de PSD în parlament, prin comisia condusă de Florin Iordache, la legea 303/2004. În prezent, șeful statului poate respinge o singură dată, motivat, propunerea făcută de ministrul justiției.
În cazul revocării din funcție a șefilor parchetelor, președintele își recâștigă acest drept, dar decretul prezidențial de revocare poate fi atacat în instanță.
„Prevederea expresă a posibilităţii procurorului revocat din funcţia de conducere de rang înalt de a ataca decretul Preşedintelui României de revocare din funcţie la instanţa de contencios administrativ competentă, în condiţiile legii, fără parcurgerea procedurii prealabile. În cadrul procesului, instanţa va putea verifica legalitatea şi temeinicia propunerii ministrului Justiţiei de revocare din funcţia de conducere”, se arată în expunerea de motive a proiectului de act normativ, pus în dezbatere miercuri de Ministerul Justiţiei.
În momentul de față, președintele nu mai poate refuza deloc cererea de revocare făcută de ministrul justiției. Ea este urmarea unei decizii a CCR în cazul revocării din funcție a fostei șefe a DNA, Laura Codruța Kovesi.
- șefii instanțelor
Proiectul are în vedere schimbări și în ce privește procedura de numire a președintelui Înaltei Curți și a șefilor altor instate. Președintele va putea refuza numirea făcută de CSM.
Chiar dacă actualul context politic înseamnă mai puțină confruntare, instituțiile-cheie se confruntă cu un mediu provocator, cu consecințe pentru implementarea cadrului legal și a capacității instituționale.Raportul UE privind statul de drept
În fapt, este vorba tot de revenirea la procedura anterioară modificărilor operate de PSD și a unei decizii a CCR. În momentul de față numirea este făcută de secția de judecători a CSM, iar semnătura președintelui pe decretul de numire este formală, el neavând dreptul să refuze respectiva propunere.
O altă modificare preconizată de Cătălin Predoiu este ca numirea să fie făcută de plenul CSM și nu doar de Secția de judecători.
3. Scoaterea procurorului general din schema autorizării urmăririi penale a magistraților
Noutatea adusă pe proiectul Ministerului Justiției este că, spre deosebire de proiectul care fusese pus în dezbatere publică în luna februarie, se renunță la ”garanțiile” oferite magistraților împotriva abuzurilor procurorilor, în sensul în care nu mai este necesară autorizarea prealabilă a procurorului general pentru începerea urmăririi penale a unui judecător sau procuror.
Această prevedere a fost criticată la vremea respectivă de mai multe asociații de magistrați care au susținut că ea a existat până în 2004 și că un ministru numit politic nu ar trebui să primească noi competențe în ce privește urmărirea penală a magistraților.
În prezent legea prevede că CSM-ul este cel are încuviințează reținerea, percheziția și arestarea unui magistrat.
- De asemenea, se limitează posibilitatea infirmării soluţiei procurorului de către procurorul ierarhic superior la motivele de nelegalitate
4. Fără pensionare anticipată
Proiectul vrea să elimine o prevedere care a fost criticată în mai multe rapoate MCV și de către Comisia de la Veneția și care este menționată și în rapotul UE prezentat miercuri: pensionarea magistraților la 20 de ani de vechime.
„Eliminarea schemei de pensionare anticipată a magistraţilor, măsură care, alături de măsura menţinerii duratei cursurilor de formare la Institutul Naţional al Magistraturii de doi ani şi a duratei stagiului de un an, este de natură să înlăture riscurile de ieşire din sistem a magistraţilor cu experienţă şi de creare a unor blocaje grave în sistem determinate de lipsa resurselor umane pentru o perioadă destul de mare de timp”, se spune în expunerea de motive a proiectului Ministerului Justiției.
Astfel, se va reveni la forma anterioară modificărilor făcute de PSD, care funcționează și în prezent: pensionarea la 25 de ani vechime în profesie.
Potrivit evidenței CSM, la 25 septembrie 2019, dintre cei 1.282 de judecători pensionabili cu o vechime între 20 și 25 de ani, 58 sunt la Înalta Curte de Casație și Justiție, 348 sunt la curțile de apel, 519 la tribunale și 357 la judecătorii. Lor li se adaugă 454 de judecători pensionabili cu vechime de peste 25 de ani, astfel: 48 de la ÎCCJ, 136 – curțile de apel, 188 de la tribunale și 82 – judecătorii.
Potrivit Ministerului Public, în total, 740 de procurori au peste 20 de ani vechime în funcție și se pot pensiona la termen sau anticipat. Dintre aceștia, 653 de procurori au o vechime de peste 20 de ani și 87 au peste 25 de ani vechime în magistratură.
- Reducerea vechimii necesare pentru angajarea procurorilor la parchetele specializate precum DNA și DIICOT.
Acum, vechimea necesară este de 10 ani. Înainte de modificările făcute de PSD-ALDE, vârsta necesară era de 6 ani.
5. Magistrații pot alege toți membrii CSM
- Sistemul de alegere a membrilor CSM se schimbă prin instituirea unui nou tip de scrutin la care participă toţi judecătorii, respectiv toţi procurorii la nivel naţional.
„Astfel, un judecător are dreptul de a alege pe toţi cei 9 judecători membri aleşi ai Consiliului Superior al Magistraturii, iar nu 2 sau 3 candidaţi, în raport de gradul instanţei la care îşi desfăşoară activitatea. Aceleaşi considerente sunt valabile şi în ceea ce priveşte alegerea membrilor procurori ai Consiliului Superior al Magistraturii. Soluţia este de natură să cointereseze toţi judecătorii/ procurorii în buna funcţionare a sistemului judiciar, în ansamblu, iar nu doar pe diferite niveluri de jurisdicţie”, se precizează în expunerea de motive.
- Membrii CSM care au calitatea de magistrați îşi vor desfăşura activitatea la instanţe şi parchete, cu excepţia preşedintelui şi a vicepreşedintelui CSM, care au activitate permanentă.
- Activitatea plenului CSM şi a secţiilor se desfăşoară în două sesiuni ordinare şi în sesiuni extraordinare.
„Conform proiectului de lege propus, pentru următorul mandat al Consiliului Superior al Magistraturii, care urmează celui în curs la data intrării în vigoare a prezentei legi, activitatea plenului şi a secţiilor acestuia se va desfăşura în două sesiuni ordinare şi sesiuni extraordinare, la nevoie. Sesiunile ordinare se organizează în lunile aprilie – iunie, respectiv septembrie – noiembrie”.
