În august 2023, în timp ce majoritatea românilor se gândea la concediu, un grup de 95 de foști deputați și senatori înainta o petiție către Tribunalul București. Cei 95 cereau magistraților să le recunoască dreptul la indemnizația pentru limita de vârstă – denumire ce se referă la venitul lunar de care beneficiază fiecare fost parlamentar. În limbaj popular - pensia specială.
În martie 2024, judecătorii de la Tribunalul București au obligat Senatul României să repună reclamanții în plată. Decizia nu este definitivă, dar vine în completarea altor zeci de hotărâri similare ale instanțelor din întreaga țară.
Europa Liberă a vorbit cu doi foști parlamentari care și-au recuperat indemnizațiile în instanță: Ilie Sârbu și Călin Popescu Tăriceanu. Amândoi spun că motivul pentru care au apelat la judecată este respectarea legii.
Scurt istoric al unei legi sortite eșecului
357 de parlamentari votau pe 17 februarie 2021 abrogarea articolelor din Statutul deputaților și senatorilor care le permiteau acestora să încaseze, după încetarea activității, între 2.000 și 11.000 de lei, în funcție de numărul de mandate.
Toți parlamentarii au fost de acord, cu excepția reprezentanților UDMR, care s-au abținut de la vot.
„Era normal să reacționăm în acest fel, să nu mai avem indemnizații speciale atât timp cât filosofia acestei coaliții este de recesiune”, motiva Marcel Ciolacu, la acea dată președinte al Camerei Deputaților.
Ciolacu este, de altfel, unul dintre cei cinci inițiatori. Alături de el semnaseră Marius - Constantin Budăi, Alfred – Robert Simonis și senatorii Lucian Romaşcanu și Paul Stănescu. Toți de la PSD.
„Indemnizația pentru limită de vârstă este discriminatorie față de persoanele care beneficiază de pensie pe criteriul contributivității”, susțineau cei cinci semnatari în expunerea de motive a proiectului legislativ.
Pe 24 februarie 2021, președintele Klaus Iohannis promulga legea.
Conform datelor furnizate în noiembrie 2020 de Parlament, la solicitările G4media.ro, 768 de foști senatori și deputați primeau, în total, peste 10 milioane de euro pe an.
Pe 28 noiembrie 2023, Curtea Constituțională a României (CCR) repunea însă parlamentarii în drepturi.
„Prin retragerea și eliminarea normativă a indemnizației pentru limită de vârstă în privința acestor destinatari ai dreptului legal, a fost afectată integritatea şi substanța unui drept legal dobândit în considerarea mandatului deja exercitat și s-a creat o insecuritate juridică vădită, încălcându-se componenta de neretroactivitate a securității juridice”, motivau judecătorii.
Pe baza acestei decizii, sute de foști beneficiari au cerut în instanță să le fie achitate restanțele pentru perioada de peste doi ani și jumătate în care legea inițiată de Ciolacu și cei patru colegi de partid a fost în vigoare.
Celor 768 aflați în plată în 2020 li s-au mai adăugat 60 de parlamentari care nu au mai prins un nou mandat în decembrie 2020 și au căpătat, astfel, dreptul la indemnizație.
De ce au dat statul în judecată foștii parlamentari
Unul dintre cei 95 de foști parlamentari care se adresa Tribunalului București în august 2023 era Ilie Sârbu.
„Am apelat la instanță să-mi câștig un drept pe care-l aveam”, a declarat Sârbu pentru Europa Liberă.
Fostul ministru al Agriculturii a avut trei mandate de senator și a fost chiar președinte al acestei camere, între 28 octombrie 2008 – 18 decembrie 2008.
„Nu cer mai mult decât mi se cuvine, acesta e principiul meu. Îmi plătesc la timp toate taxele, atunci și statul are obligația să mă trateze ca atare”, a mai spus Sârbu.
„Am dat în judecată instituțiile statului să se respecte legea”, a explicat pentru Europa Liberă și Călin Popescu Tăriceanu.
Cu șapte mandate de parlamentar, fost premier al României și președinte al Senatului, Tăriceanu este unul dintre cei 95 care au dat în judecată și au câștigat procesul pentru recuperarea indemnizației pentru limita de vârstă.
„Mandatul de parlamentar prevede niște obligații și niște drepturi și trebuie să existe un anumit echilibru între obligații și drepturi. Parlamentarii nu au dreptul pe perioada mandatului să aibă nicio altă activitate care ar putea să le aducă venituri”, argumentează Tăriceanu.
Acesta mai spune că o situație similară este în toate țările europene, inclusiv în Parlamentul European.
Patru ani în Parlament, cât 45 în câmpul muncii
În funcție de numărul de mandate, parlamentarii care nu mai sunt în activitate primesc lunar între 1.968 de lei (un mandat) și 10.951 lei (trei sau mai multe mandate).
Conform ultimelor date publicate săptămâna trecută de Institutul Național de Statistică, la sfârșitul anului pensia media lunară în România era de 2.125 lei, aproape cât ia un ales pentru patru ani în Parlament.
Specialii specialilor care pot rămâne speciali prin excepție. Cum le-ar afecta noua lege veniturile lui Mugur Isărescu ori Nicolae Ciucă
În opinia lui Călin Popescu Tăriceanu, o astfel de abordare este „populist – demagogică”.
„Nu se poate pune echivalență între cineva care a muncit 45 de ani cu cineva care a avut un mandat de parlamentar. Sunt alte obligații, alte responsabilități”, a declarat Tăriceanu pentru Europa Liberă.
„E alt gen de muncă, altă responsabilitate. Nu suntem în aceeași categorie cu pensiile speciale, e o compensare ”, susține și fostul său coleg, Ilie Sârbu.
„Având în vedere convingerea noastră, a social – democraților, privind nevoia de echitate în sistemul public de pensii, am inițiat această propunere legislativă prin care avem posibilitatea de a elimina aceste indemnizații speciale”, susțineau însă în 2021, în expunerea de motive, cei cinci inițiatori social – democrați în frunte cu actualul premier, Marcel Ciolacu.
Conform datelor oferite la solicitarea Europei Libere, Senatul a achitat în luna februarie indemnizații de limita de vârstă pentru 256 foști senatori, iar Camera Deputaților a plătit în luna ianuarie 3.332.709 lei către 572 de foști deputați.
Senatul nu a specificat suma totală achitată.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
