Congresul așa-numiților „aleși locali de toate nivelurile”, convocat pe 28 februarie de liderul transnistrean Vadim Krasnoselski, nu a făcut vreun apel la Federația Rusă să anexeze Transnistria, după cum a speculat un fost demnitar de la Tiraspol într-o postare pe rețelele sociale preluată masiv pe plan internațional.
Reuniunea de la Tiraspol a avut loc cu o zi înainte de discursul pe care Vladimir Putin urmează să-l rostească în Parlamentul rus, pe 29 februarie.
Canalul de Telegram al agenției oficiale de presă a republicii nerecunoscute - Novosti PMR - publică principalele decizii luate la congresul deputaților din Transnistria.
Care sunt deciziile luate în congresul așa-numișilor „aleși locali de toate nivelurile”:
- Să solicite Consiliului Federaţiei şi Dumei de Stat a Rusiei (cele două camere ale Parlamentului rus - n.r.) implementarea de măsuri de protecţie a Transnistriei în condiţiile „creşterii presiunii” din partea Republicii Moldova. În Transnistria locuiesc peste 220.000 de cetăţeni ruşi. Rusia participă la o așa numită misiune de menţinere a păcii pe Nistru, ca garant şi mediator în procesul de negociere.
- Să se adreseze Secretarului General al Organizaţiei Naţiunilor Unite cu rugămintea de a ţine cont de drepturile inalienabile ale „poporului transnistrean” garantate de normele internaţionale, de a împiedica Republica Moldova să încalce drepturile şi libertăţile cetăţenilor transnistreni şi de a preveni provocările care duc la o escaladare a tensiunilor.
- Să se adreseze participanţilor la procesul internaţional de negocieri în formatul „5+2” (în care Rusia, Ucraina şi OSCE sunt mediatori, iar SUA şi UE sunt observatori - n.r.).
- Să facă apel la Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) pentru a influenţa conducerea Republicii Moldova să revină la un dialog adecvat în procesul internaţional de negociere şi să asigure condiţii pentru o soluţionare civilizată a conflictului.
- Să adopte un apel către Adunarea Interparlamentară a statelor membre ale Comunităţii Statelor Independente (CSI, organizaţie a fostelor republici sovietice creată în jurul Rusiei - n.r.) pentru a preveni escaladarea conflictului pe Nistru.
- Să adopte un apel către Parlamentul Uniunii Europene, solicitându-i să depună eforturi pentru a preveni „presiunea” moldovenească şi „încălcarea drepturilor şi libertăţilor transnistrenilor”.
- Să adopte un apel către Comitetul Internaţional al Crucii Roşii pentru a asigura condiţii pentru asigurarea drepturilor sociale şi umanitare, intereselor şi libertăţilor inalienabile ale tuturor locuitorilor din Transnistria.
Reacția guvernului de la Chișinău
Guvernul R. Moldova a declarat, înainte de începerea evenimentului, că „toate discuțiile de la Tiraspol sunt o scamatorie”.
Răspunzând unei întrebări a Europei Libere la Tirana, înainte de publicarea rezoluției la Tiraspol, președinta Maia Sandu a spus că R. Moldova este decisă să rezolve conflictul transnistrean „înghețat” pe cale pașnică și că se fac „pași mici” pentru reintegrarea economică a regiunii.
Președinta Sandu se află la Tirana la o reuniune cu liderii țărilor din Balcanii de Vest, dar și cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski.
La Chișinău, purtătorul de cuvânt al guvernului, Daniel Vodă, a spus în prealabil că reuniunea transnistreană și revendicările ei sunt „evident organizate de cei de la Kremlin pentru a crea isterie, inclusiv în mass-media”.
Cu o zi înainte de eveniment, la Tiraspol a mers în vizită un oficial al Departamentului de Stat american, Christopher Smith, secretar adjunct pentru Europa de Est, Politici și Afaceri Regionale în Biroul pentru Afaceri Europene și Eurasiatice.
Liderul transnistrean Krasnoselski i-a spus lui Smith că Chișinăul ar pune „presiuni” de ordin economic asupra regiunii. Înainte de a merge la Tiraspol, Smith a discutat cu oficialii guvernamentali moldoveni.
Reacția Rusiei
Ministerul rus de Externe a spus că „agenţiile specializate” intenţionează să ia în considerare apelul parlamentarilor transnistreni.
„Protecția rezidenților transnistreni, a compatrioților noștri este una dintre priorități”.
Ce spune Maia Sandu
Aflată la summitul de la Tirana, Maia Sandu, președinta Republicii Moldova, a declarat că țara dorește, în continuare, să rezolve conflictul transnistrean pe cale pașnică și adaugă că „ceea ce face guvernul, astăzi, sunt pași mici pentru reintegrarea economică a țării”.
Maia Sandu s-a referit la o măsură intrată în vigoare la 1 ianuarie, în baza căreia firmele înregistrate în regiunea separatistă sunt obligate să plătească taxe de import la bugetul Moldovei.
În același timp, Oleg Serebrian, vicepremierul Moldovei responsabil pentru reintegrare, a respins „declarațiile propagandistice de la Tiraspol”, cu referire la concluziile congresului deputaților transnistreni”.
Serebrian a scris, într-o postare pe Telegram, că „regiunea transnistreană beneficiază de pe urma politicilor de pace, securitate și integrare economică cu Uniunea Europeană, avantajoase pentru toți cetățenii”.
SUA susțin suveranitatea Republicii Moldova
Statele Unite au declarat miercuri că susţin „suveranitatea” Republicii Moldova în reacţie la autorităţile din Transnistria, o regiune separatistă pro-rusă a Moldovei, care au cerut Rusiei "măsuri de protecţie" pe fondul tensiunilor exacerbate de conflictul din ţara vecină Ucraina, relatează AFP.
"Statele Unite susţin cu fermitate suveranitatea şi integritatea teritorială a Republicii Moldova în cadrul graniţelor sale recunoscute internaţional", a declarat presei purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Matthew Miller.
Analist: Mesajul este unul moderat
Într-un comentariu în urma reuniunii de la Tiraspol, fostul vicepremier moldovean pentru Reintegrare, Alexandru Flenchea, a spus pentru Europa Liberă Moldova că singurul punct care contează din întreaga rezoluție a autorităților transnistrene este cel în care cer Rusiei „măsuri de protecție”.
„Dar și așa vedem că e vorba de un mesaj mult mai moderat în raport cu cel aprobat de congresul precedent, din 2006 - atunci au cerut recunoașterea Transnistriei ca stat independent”, a spus Flenchea.
El crede că liderii de la Tiraspol au dat dovadă de reținere acum „în condițiile în care jumătate de lume s-a aliat împotriva Rusiei” din cauza agresiunii sale contra Ucrainei.
În plus, Flenchea consideră semnificativ faptul că reuniunea transnistreană a adresat apelul Consiliului Federației și Dumei de Stat, dar nu președintelui rus.
„Dacă și-ar dori și s-ar aștepta cu adevărat la măsuri practice după acest demers, dacă ar vrea o schimbare a status quo-ului geopolitic, s-ar fi adresat direct către Vladimir Putin”, a mai spus Flenchea.
Un congres ca cel din 28 februarie 2024 nu a mai avut loc în stânga Nistrului din 2006, atunci când „aleșii locali” din regiunea transnistreană au cerut, în urma unui „referendum”, aderarea regiunii la Federația Rusă.
Acest lucru însă nu s-a întâmplat, iar Rusia a lăsat solicitarea transnistrenilor fără răspuns.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
