„O dronă de atac rusească cu un focos exploziv a lovit adăpostul care protejează lumea de radiații la cea de-a patra unitate de putere distrusă a centralei nucleare de la Cernobîl”, a spus Volodimir Zelenski, vineri dimineață.
Președintele Ucrainei a publicat momentul impactului pe rețeaua socială X (Twitter).
„Acest adăpost-sarcofag a fost construit de Ucraina împreună cu alte țări din Europa și din lume, împreună cu America - toți cei care s-au angajat să asigure o securitate reală pentru omenire. Singura țară din lume care atacă astfel de situri, ocupă centrale nucleare și poartă războaie fără să țină cont de consecințe, este Rusia. Aceasta este o amenințare teroristă la adresa întregii lumi”, a mai spus președintele ucrainean.
Zelenski a menționat că sarcofagul Centralei Cernobîl a fost avariat, iar până vineri dimineață incendiul a fost stins. Așa-numitul sarcofag este un învelișul de beton în care a fost îmbrăcată centrala după accidentul nuclear din 26 aprilie 1986; radiațiile radioactive au afectat atunci mai multe țări din regiune, inclusiv România.
„Deocamdată, nivelul radiațiilor nu a crescut și este monitorizat constant. Conform primelor evaluări, daunele aduse adăpostului sunt semnificative”, a menționat Volodimir Zelenski.
Șefa politicii externe a UE, Kaja Kallas, a declarat vineri că atacul cu dronă al Rusiei asupra centralei nucleare arată că Moscova „nu vrea pace” în Ucraina.
„Rusia bombardează centrala nucleară, deci arată clar că nu dorește pacea”, a declarat Kallas, aflată la Conferința de Securitate de la München.
„Așadar, ceea ce depinde de noi acum este să decidem și să discutăm cum sprijinim Ucraina în acest moment, pentru că valorile noastre nu s-au schimbat și nici obiectivele Rusiei nu s-au schimbat”, a mai spus Kallas.
Kremlinul acuză o provocare
În replică, Rusia a respins acuzațiile Ucrainei ca fiind „o provocare”.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că nu are informații precise despre presupusul incident, dar că Rusia nu atacă infrastructura nucleară.
„Armata rusă nu face asta. Nu o face. Cel mai probabil, aceasta este doar o altă provocare”, a declarat Peskov.
Președintele Ucrainei a subliniat însă că Rusia efectuează astfel de atacuri asupra infrastructurii și orașelor din Ucraina în fiecare noapte.
„Rusia continuă să își extindă armata și nu arată nicio schimbare în retorica sa de stat deranjată, antiumană. Aceasta înseamnă că Putin cu siguranță nu se pregătește pentru negocieri - se pregătește să continue să înșele lumea. Acesta este motivul pentru care trebuie să existe o presiune unificată din partea tuturor celor care prețuiesc viața - presiune asupra agresorului. Rusia trebuie să fie trasă la răspundere pentru acțiunile sale”, a mai spus el.
Ulterior, vineri dimineață, și Serviciul de Stat pentru Situații de Urgență din Ucraina a declarat că limitele fondului de radiații rămân în limite normale la Cernobîl.
Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) a menționat că echipa prezentă în zonă a auzit explozia în jurul orei 01:50, vineri dimineață.
Personalul a intervenit în câteva minute și nu au fost raportate victime, a adăugat agenția.
AIEA spune că rămâne în stare de „alertă maximă” după acest incident.
Un expert în probleme nucleare consultat de serviciul ucrainean al Europei Libere spune că intagritatea întregului sistem a fost încălcată.
„Este clar că sistemele de ventilație vor funcționa diferit, iar nivelul radiațiilor va crește, dar cred că deocamdată nu va depăși limitele sitului industrial al centralei nucleare de la Cernobîl”, a explicat Olga Kosharna,
El spune că nu este stabilită încă responsabilul pentru atacul de vineri dimineață, dar Rusia ar trebui trasă la răspundere pentru acest eveniment
„Cred că Tribunalul Internațional creat de multe țări va aborda această problemă.Există o gaură în sarcofag. Este măcar posibil să o reparăm acum? A fost o soluție de inginerească pentru a asigura integritatea”, a mai spus Kosharna.
Ministrul român al Mediului, Mircea Fechet, a dat asigurări că România este „în afara oricărui pericol” după incidentul de la Cernobîl. Fechet anunță că autorităţile române monitorizează „cu atenţie situaţia, inclusiv din punct de vedere meteorologic”, iar potrivit simulărilor ANM, deplasarea maselor de aer va fi „către bazinul central-estic al Mării Negre, deci nu există riscuri pentru ţara noastră”. Fechet a mai spus că a vorbit despre incident cu omologul său ucrainean, Svitlana Grynchuk, care l-a asigurat că „nivelul radioactivităţii este în limite normale”
Cernobîl este locul celui mai grav dezastru nuclear civil din lume și un punct sensibil în invazia declanșată de Rusia împotriva Ucrainei în urmă cu trei ani.
Forțele ruse au ocupat centrala în primele zile ale invaziei din 2022 și i-au ținut ostatici pe angajații care o supravegheau, provocând îngrijorare cu privire la siguranța nucleară.
De asemenea, în timpul ocupației ruse au fost înregistrate niveluri crescute de radiații din cauza mișcării utilajelor militare, care au ridicat în aer praful contaminat.
Trupele ruse s-au retras la finalul lunii martie de la Cernobîl, pe măsură ce contraofensiva ucraineană pentru eliberarea teritoriului a avansat în nordul țării.
Explozia reactorului 4 al centralei a avut loc pe 26 aprilie 1986, în timpul unui test de rutină, și a contaminat o zonă vastă din teritoriul actual al Ucrainei, Belarusului și Rusiei, însă norul de radiație s-a răspândit ulterior și în alte țări din Europa.
Uniunea Sovietică (URSS) a încercat să ascundă accidentul, iar autoritățile suedeze au fost primele care au raportat nivelurile ridicate de radiație. Populația civilă din URSS - și implicit comunitatea internațională - avea să fie informată oficial abia pe 14 mai, când Moscova a recunoscut accidentul.
În momentul exploziei, reactorul 4 a aruncat în aer opt tone de deșeuri radioactive: o cantitate de radiații de circa 400 de ori mai mare decât a emanat bomba atomică de la Hiroshima.
Cei peste 115.000 de oameni din jurul centralei au început să fie evacuați în zilele care au urmat exploziei, iar peste 500.000 de oameni au contribuit timp de peste 15 zile la gestionarea accidentului.
Sunt cunoscute numele a 31 de victime, dintre care 28 au fost „lichidatori” - primii oameni care au intervenit la fața locului - însă nu se știe numărul celor care au murit sau au avut probleme medicale în urma expunerii la radiații.
Inițial, a fost construit un sarcofag de beton pentru a închide reactorul în care au mai rămas aproximativ 200 de tone de combustibil radioactiv. Celelalte reactoare ale centralei au rămas în funcțiune până în 2000.
Pe măsură ce sarcofagul din beton a început să se degradeze, comunitatea internațională a construit o structură de închidere, care a fost instalată peste reactorul 4 în anul 2016.
Noul sarcofag este conceput să prevină scurgerea de material radioactiv în următorul secol. Are o lățime de 275 metri lățime și o înălțime de 108 metri, iar construcția sa a costat 1,6 miliarde de dolari.
De asemenea, peste 2.500 de kilometri pătrați de teritoriu au fost izolați în zona de excludere, pe o rază de 30 de kilometri în jurul centralei.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
