Linkuri accesibilitate

Cele două viteze ale Occidentului în războiul din Ucraina. Radicalismul SUA&UK vs precauția franco-germană


Boris Johnson, premierul Marii Britanii, are o atitudine mai tranșantă față de cum ar trebui să acționeze Occidentului împotriva Rusiei decât președintele francez Emmanuel Macron.

Înarmarea Ucrainei și atitudinea față de Rusia arată un Occident care vorbește pe două voci, una radicală, care vrea o Rusie slăbită și o Ucraină înarmată până în dinți, și alta mai ezitantă și reticentă. În chestiunea gazului rusesc, lucrurile sunt chiar mai nuanțate, iar aranjamentele individuale.

Masacrele rusești din regiunea Kiev și concentrarea atacurilor în Donbas și sudul Ucrainei, strategie anunțată de generalul Rustam Minnekayev, au dus la o schimbare de paradigmă atât în abordarea războiului cât și a perioadei post conflict. Noua strategie se vede în special în poziționările Statelor Unite și Marii Britanii.

Dacă la începutul războiului SUA și partenerii săi din NATO voiau o pace grabnică, chiar și în condiții mai puțin favorabile Ucrainei, acum, după ce slăbiciunile armatei rusești au devenit evidente, vor înfrângerea Rusiei și o Ucraină victorioasă.

America și Marea Britanie, poziții de forță. „Este timpul pentru curaj, nu pentru prudență”

În sensul acesta au mers declarațiile secretarului american al Apărării Llyod Austin de la baza aeriană Ramstein din Germania, unde discuțiile s-au purtat între reprezentanții a mai mult de 40 de națiuni.

„Rusia trebuie slăbită până la gradul la care nu va mai putea face lucruri de felul celor pe care le-a făcut în Ucraina”.

„Vom muta cerul și pământul ca să aprovizionăm Ucraina cu armele de care are nevoie”, a punctat el.

De la Londra, ministrul de Externe, Liz Truss, a fost la fel de tranșantă: „Trebuie să azvârlim Rusia afară din toată Ucraina”.

Americanii și britanicii și-au anunțat explicit pozițiile de forță și ele vizează nu doar războiul în curs, ci și slăbirea viitoare a capacității ofensive a Rusiei, căreia îi va lua cel puțin un deceniu să-și revină pe fondul recesiunii economice, susțin experții militari. Vladimir Putin are deci motive serioase să se țină și mai strâns de marginea mesei.

Îngrijorările sunt serioase și justificate, iar generalului Mark Milley, seful statelor majore reunite ale armatei americane, susține că întreaga ordine globală de după al Doilea Război Mondial este în pericol dacă Rusia nu plăteşte un preţ pentru invazia Ucrainei.

„Dacă această agresiune este permisă, dacă Rusia nu plăteşte un preţ, aşa-numita ordine internaţională va fi abandonată şi vom intra într-o perioadă de instabilitate mărită”, a declarat generalul într-un interviu pentru CNN. Milley a mai afirmat că în joc este sistemul de securitate internaţională, în vigoare de 78 de ani, care a împiedicat un război între marile puteri.

Ministrul britanic al Apărării a fost clar în ce privește dreptul „legitim” al ucrainenilor de a lovi depozite de armament și linii de aprovizionare din Rusia. „Sunt atacați de pe teritoriul Rusiei, au dreptul să se protejeze și să se apere”. Iar Liz Truss, ministrul de Externe, a cerut răspicat „dublarea sprijinului pentru Ucraina”, spunând că trebuie o nouă abordare. „Să fim clari, dacă Putin are succes, vor fi consecințe teribile pe glob, nu ne vom mai simți în singuranță”.

Truss a atras atenția că războiul ar putea dura mult mai mult decât s-a anticipat, considerând realiste analizele care arată că s-ar putea întinde pe cinci ani, dacă nu chiar un deceniu.

La fel, sunt serioase temerile că războiul s-ar putea extinde dincolo de granițele Ucrainei. Așa că, spune Truss: „Arme grele, tancuri, avioane - să săpăm în stocurile noastre, să creştem producţia, trebuie să facem toate astea (...) Acesta este un timp pentru curaj, nu pentru prudență”.

Truss l-a avertizat pe Putin că Occidentul va veni în apărarea Moldovei în același mod în care apără Ucraina dacă Rusia ar ataca, după cum pare posibil după provocărările din Transnistria.

Dar Pravda, publicație apropiată Kremlinului, merge chiar mai departe și scrie că România și Polonia ar putea și ar trebui să fie atacate cu rachete cu rază lungă de acțiune de armata Kremlinului, aceasta pentru că se numără printre țările care ajută Ucraina.

Șantajul nuclear al lui Putin

Dinspre Londra vine însă și o altă schimbare de paradigmă. Acum câteva zile, premierul britanic Boris Johnson a spus că Vladimir Putin nu mai poate să amenințe întreaga lume cu armele nucleare, avertizând că „dacă apasă butonul nuclear, atunci vom acționa. ​Suntem pregătiți pentru orice”.

Marea Britanie și Statele Unite au început să perceapă tot mai mult discursul nuclear ca pe o armă de descurajare în contextul incapacității dovedite în războiul convențional. Miercuri, Vladimir Putin a revenit cu amenințarea unei „lovituri rapide, fulgerătoare” aplicate țărilor care „interferează în războiul din Ucraina”.

„Avem instrumente pentru asta pe care nimeni nu le are astăzi și vom folosi aceste instrumente dacă va fi necesar, vreau ca toată lumea să știe asta”, a spus Putin.

Desigur, nimic nu este exclus atunci când e vorba de Vladimir Putin, mai ales în contextul problemelor de sănătate care par să-l afecteze, dar sentimentul că blufează începe să domine.

Precauțiile franco-germane

Germania a săpat în „stocurile” de care pomenea Liz Truss și a găsit acum două zile 50 de tancuri Gepard Flakpanzer, care au stat în depozite în ultimul deceniu, dar care vor fi modernizate cu radar și dispozitive antirachetă înainte de a fi trimise Ucrainei.

Este și aceasta o schimbare de paradigmă, prin raportare la reticențele de până acum ale Germaniei, justificare prin invocarea constituției defensive, prin îndelungata politică de a nu trimite armament greu în teatrele de război. Sub presiunea opiniei publice, dar și supusă criticilor pentru eschivele sale, Germania a fost nevoită să-și schimbe atitudinea.

După săptămâni de ezitare, parlamentul german a fost de acord, joi, cu trimiterea de „arme grele și sisteme complexe (de armament)” în Ucraina, transmite Deutsche Welle.

Cât despre Franța, cu doar două zile înainte de alegerile prezidențiale, Emmanuel Macron a lăsat discreția la o parte și a dezvăluit armele pe care le-a oferit Ucrainei și ajutorul financiar de 120 de milioane de euro.

Franța și Germania au încălcat embragoul pe arme Rusia

Embargoul privind vânzarea de arme către Rusia, în vigoare din 2014 după anexarea Crimeei, a fost încălcat de zece state europene, arată o investigație a The Telegraph. Armamentul vândut Rusiei s-a ridicat la 350 milioane euro, dar din totalul vânzărilor, 78% au fost ale unor firme din Franța și Germania. Este vorba de 273 milioane de euro.

Echipamentul a ajuns, foarte probabil, să fie folosit împotriva Ucrainei, apreciază presa britanică.

„Portița” prin care a fost eludat embargoul este o lacună legislativă care permitea continuarea contractelor semnate înainte de 1 august 2014 sau contracte „suplimentare” care ar fi ajutat la finalizarea celor inițiale.

Potrivit The Telegraph, „portița” prin care fuseseră evitate sancțiunile ar fi fost închisă abia pe 8 aprilie 2022, la o lună și jumătate de la invadarea Ucrainei.

  • Franța a avut vânzări de 152 de milioane de euro, în cadrul a 76 de licențe de export. A vândut bombe, rachete și camere de detecție termală;
  • Germania a vândut echipamente militare de 121 de milioane de euro, echipamente „cu dublă utilizare”, inclusiv puști și vehicule de protecție specială. Berlinul s-a apărat în fața criticilor privind folosirea ambiguității legislative în încălcarea blocadei, spunând că armele au fost vândute numai după ce Kremlinul a garantat că sunt pentru uz civil, mai degrabă decât pentru aplicare militară;
  • Italia a trimis arme în valoare de 22,5 milioane de euro;
  • Marea Britanie a realizat vânzări de 2,4 milioane de euro;
  • Austria, Bulgaria și Republica Cehă au exportat către Moscova arme de 49,3 milioane de euro între 2015 și 2022;

Cântecul de sirenă al gazului se aude în ruble

Cea mai spinoasă problemă la nivelul întregului Occident este cu certitudine cea a importului de gaze din Rusia. Instituirea unui embargou pe gazele rusești se dovedește o misiune aproape imposibilă din cauza dependenței crescute a Germaniei și Austriei, peste 80%.

Rusia a tăiat furnizarea de gaze către Polonia și Bulgaria, sub pretextul că nu s-au conformat pretenției de a plăti în ruble, așa cum spunea decretul semnat de Putin pe 31 martie și care viza așa numitele „țări neprietenoase”. Mecanismul conceput de Rusia stabileşte că aceste ţări considerate ostile trebuie să deschidă un cont special în ruble şi un altul în valută la Gazprombank.

Mișcarea Rusiei ridică însă multe semne de întrebare, pentru că dacă motivul real în cazul Poloniei și Bulgariei este neplata gazului rusesc în ruble, atunci înseamnă că alte state s-au conformat, deși au spus că nu vor accepta o astfel de condiție.

O dezvăluire făcută de Bloomberg arată însă că lucrurile sunt departe de a sta așa. Zece cumpărători europeni de gaz și-au deschis conturi speciale în ruble la Gazprombank, iar patru dintre aceștia au făcut deja plăți în moneda rusească. Una dintre ele e cu siguranță Ungaria.

Sursa citată de Boomberg, care a solicitat să vorbească sub protecţia anonimatului, a declarat că nu sunt prevăzute noi sistări ale livrărilor de gaz până în a doua jumătate a lunii mai, când trebuie să intre alte plăţi în ruble pentru combustibilul rusesc.

În cele două luni de război din Ucraina, Rusia aproape că și-a dublat veniturile din vânzarea de combustibili fosili către UE, beneficiind de creșterea prețurilor chiar dacă cantitatea livrată a fost mai redusă.

Rusia a încasat aproximativ 62 de miliarde de euro din exporturile de petrol, gaze și cărbune în cele două luni de la începutul invaziei, potrivit unei analize a Centrului pentru cercetare în domeniul energiei și al aerului curat, citată de The Guardian.

Pentru UE, importurile au fost de aproximativ 44 de miliarde de euro în ultimele două luni, față de aproximativ 140 de miliarde de euro pentru întregul an trecut, adică aproximativ 12 miliarde de euro pe lună.

Cătălin Drulă despre dependența de gazul rusesc
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:03:26 0:00
XS
SM
MD
LG