Linkuri accesibilitate

Medicul Octavian Jurma: Epidemia e cu 2 săptămâni înaintea măsurilor, a câștigat momentul


România - Medicul și cercetătorul Octavian Jurma

Medicul și cercetătorul Octavian Jurma, care s-a remarcat printr-o serie de predicții confirmate în timp privind evoluția epidemiei de coronavirus, spune că autoritățile acționează cu întârzire, deși datele statistice le-ar permite o intervenție la termen. El susține că autoritățile păcătuiesc inclusiv prin faptul că se raportează la indicatori pe termen lung, în baza cărora se așteaptă să se acumuleze cazuri în 14 zile, pe care apoi le distribuie într-un platou care dau iluzia menținerii epidemiei sub control, când de fapt lucrurile stau cu totul altfel.

Într-un interviu pentru Europa Liberă, Octavian Jurma spune că folosirea unor indicatori pe termen scurt ar aduce cu sine beneficiul luării unor măsuri din pripă, atunci când „invadatorii” sunt la graniță și nu cu „pușca” la ușa fiecăruia dintre noi.

Octavian Jurma este unul dintre fondatorii grupului pentru studiul formal al sistemelor vii, care încearcă să găsescă modele matematice și să formalizeze fenomenele biologice și sociale. Jurma este medic, specializat în neuroștiințe, cu studii postuniversitare în SUA, pasionat de statistici, dar și de transparența autorităților.

Principalele declarații:

  • Bucureștiul se află deja sub puterea nefastă a ratei de incidență de trei la mia de locuitori;
  • Realitatea din teren este depășită de cea a cifrelor, nu pentru că cifrele sau raportările ar fi false, ci pentru că altele sunt reperele la care ar trebui să se raporteze autoritățile când își fac planurile de acțiune;
  • Autoritățile ar trebui să testeze mai mult, triplu chiar.
  • Comunicarea a fost confiscată și politizată, în loc să fie lăsată pe seama specialiștilor, politizând indicatorii.

Europa Liberă: Pe ce vă bazați când spuneți că autoritățile sunt defazate, cu două săptămâni în urma pandemiei cu măsurile pe care pe iau? Și care sunt aceste măsuri? Sau sunt aceleași, dar e doar o problemă de reacție întârziată?

Octavian Jurma: „Chiar mă uitam la cifrele de astăzi și e genul acela de lucru în care speri să nu ai dreptate. Mă bazez pe două surse. O dată, din caracteristica indicatorilor folosiți. Definiția indicatorului se referă la o rată cumulată de cazuri de 14 zile. Deci, practic, indicatorul trebuie să aștepte să se acumuleze cazurile în 14 zile și se măsoară. Iar acesta este un indicator în primul rând tardiv, pentru că abia peste 14 zile încep să adune suficiente date. Și, doi, este lent. Inerția lui este mare. Chiar am urmărit și am și un grafic pe care nu l-am publicat încă (v.foto). Dar am și un indicator pe termen scurt, care se uită la evoluția pe trei zile, care urcă și coboară în interiorul în interiorul săptămânii, în funcție de numărul de teste și arată curba cazurilor: sus-jos, sus-jos. Miercuri-joi avem vârfurile. Acum nu mai avem coborârea aceea pe care o aveam în weekend, ceea ce arată clar că nu mai au unde să se ducă cazurile. Ei au cam întins cazurile pe săptămână cum întinzi untul pe felie să nu fie chiar așa vârfuri mari, dar la un moment dat nu mai ai unde să le pui că s-au umplut și, practic, dispar coborârile acelea la care ne așteptam noi în weekend. Și asta a fost și o caracteristică și a valorii din iulie. Adică am început să avem acele recorduri unul după altul: la început numai miercuri și joi, după aceea miercuri, joi și vineri. Iar acum mă uit: săptămâna trecută au fost patru recorduri consecutive, nu trei, și atunci săptămâna aceasta mă aștept să fie chiar mai dramatică decât cea care a trecut. Acest indicator pe termen scurt a fost mereu pe roșu. În timp ce indicatorul pe termen lung, această incidență la o mie sau la o sută de mii, cum e folosită în UE și SUA, s-a menținut în jurul a 0,9 sau 90 mult timp. Asta, și datorită faptului că noi am avut un platou de teste. Din păcate, noi nu am mărit capacitatea de testare, cum au procedat celelalte țări în care incidența e mult mai mare decât la noi, dar ați văzut că mortalitatea e mică. Explicația e mai simplă, că medicii la noi își fac la fel de bine treaba.”

Europa Liberă: Deci nu este o problemă de sistem medical sau de prestație a medicilor?

Octavian Jurma: „Problema e că sunt mult mai multe cazuri care nu se depistează la noi. Ei detectează de trei ori mai multe cazuri decât în valul unu, pentru că au mărit capacitatea de testare. Prin urmare, și incidența la numărul de cazuri este mai scăzută la ei decât la noi. Noi avem o mortalitate mai bună decât în primul val, în raport cu numărul de cazuri. Acum este de 3,5%, în vreme ce media din primul val a fost de 5%. Deci, stăm mai bine cu tratamentul medical decât în primul val. Problema este că nu am mărit numărul de teste proporțional. Acum ar fi trebuit să testăm cel puțin triplu, ca să vă faceți o idee cât de prost stăm. Adică ar fi trebuit să menținem rata de pozitivare în jurul a 5% și mai jos. Noi am depășit sistematic 10% în vârf. Avem aceste depășiri luni, când nu se testează decât puțin, pentru că se raportează testele de duminică. De aceea luni apar cele mai mici numere și, automat, cea mai mare rată de pozitivare, pentru că se testează doar oamenii din clinici care trebuie testați.

O altă problemă cu testele la noi este că 40% din teste – și în continuare cresc – sunt făcute la cerere. De asimptomatici sau de oameni care se tem să meargă să fie testați sau cărați cu izoleta. Asta înseamnă că și această creștere, la care avem rata de pozitivare, are loc și în rândul populației la cerere, nu doar pentru cei care au indicații clinice, care sunt cu probabilitate mare.

Și atunci, revenind la acești indicatori, avem un indicator pe 14 zile, care are inerție mare, și pe care nu am reușit să-l tragem în jos, în timp ce media indicatorului pe termen scurt coborâse la jumătate față de cel pe termen lung, iar acum sunt aproape sinonime. De fapt, e un pic mai mare indicatorul pe termen scurt, această densitate medie pe trei zile, care măsoară numărul de cazuri în medie la trei zile, raportat la un milion de locuitori. Deci, este cel mai scurt interval statistic rezonabil în care să nu ai găurile acelea, pentru că unele județe raportează din două în două zile. Dar în trei zile sigur îi prinzi și poate au un vârf de 100 și apoi nu raportează decât trei cazuri, dar în medie au 60 de cazuri. Mai scurt de atât nu se poate că devine prea mare fluctuația.

Acum media la noi este de 169 de cazuri la un milion în ultimele trei zile. Iar indicele acesta european, rata de incidență la 14 zile cumulat, raportată la 100. 000 de locuitori este de 160. Deci, odată ce acestea converg, au o presiune ascendentă. Înainte, unul trăgea în jos și celălalt refuza să coboare. Acum, ambele se duc în sus. Deci avem toți indicatorii statistici de trend aliniați, în vreme ce în perioada de platou, ei erau contradictorii și s-au ținut pe loc unul pe altul. Iar acesta este un semn foarte clar că se merge în sus. În al doilea rând, ai acești indicatori și trendurile - poți face și mai mulți, trei indicatori ca să certifici un anumit trend, și dacă nu sunt toți aliniați poți să corectezi un pic predicția.

Iar acum predicția arată că suntem pe o rată de dublare la aproximativ 40 de zile, iar asta e foarte grav, pentru că e o rată de dublare la 120.000 de cazuri. Înseamnă că noi, în 45 de zile, la mijlocul lunii noiembrie ne uităm la 240.000 de cazuri. Și odată ce ai această rată mare de dublare, atunci tu poți să calculezi cam care va fi în medie numărul de cazuri zilnic. Și de asta ajungem la aceste rate pe care le-am prezis pentru că a fost predictibil că săptămâna trecută urma să ajungem la 3.000 de cazuri, exact așa cum e predictibil că săptămâna viitoare vom ajunge la 4.000 de cazuri.”

Europa Liberă: Aici ar trebui să intervină autoritățile? Aici apare întârzierea în reacție la care vă refereați?

Octavian Jurma: „Odată ce am acest număr de cazuri, eu pot să calculez și indicatorii, inclusiv acest indicator care este rata de incidență. Și atunci dacă știu săptămâna asta că săptămâna viitoare voi avea indicatorul 3, din punctul meu de vedere ar trebui să acționăm săptămâna asta ca și cum indicatorul ar fi deja 3, pentru că săptămâna viitoare doar îl detectăm. El este real, doar că avem o întârziere cu sistemul nostru de detecție, în care durează o săptămână până se adună toate cazurile astea. Timp în care indicatorii pe termen scurt sunt deja prin tavan. Am aici o coloană în stânga pe tabel, toți sunt pe roșu.

Sunt doar șase județe cu indicatorii pe negru, dintre care Argeșul este un exemplu fenomenal de bun din punctul acesta de vedere (unde s-a impus purtarea obligatorie a măștii - n.r.) De asta spun că se acționează cu întârziere. O dată pentru că indicatorul acesta se așteaptă. Am avut o intervenție la Realitatea în care o doamnă de la Institutul de Sănătate Publică din București, nu i-am reținut numele, exact acest lucru îl afirma: că ei vor aștepta să vadă indicatorul și atunci vor lua niște decizii, să vadă unde este. Când auzi atâția de „dacă” te apucă un pic stresul. Păi, cum adică dacă? Avem o certitudine statistică că săptămâna viitoare se întâmplă. Noi ar trebui să luăm aceste măsuri acum, de aceea facem aceste scenarii, când suntem într-o stare rațională și ne uităm și la ce se întâmplă. Dacă ne invadează rușii, ce facem? Dacă ne invadează ungurii sau sârbii, ce facem?”

Europa Liberă: Vă referiți la scenariile de intervenție asociate fiecărui tip de „invazie”?

Octavian Jurma: „Da, nu trebuie să acționăm emoțional „aoleu, ne-au invadat sârbii, ce facem?” și să alergăm ca niște găini prin curte. Dacă avem un scenariu stabilit clar și un plan de acțiune, atunci toți știm ce avem de făcut. Nici nu mai trebuie să sun la București, fiecare știe ce are de făcut, pentru că fiecare de la vârful țării până la talpa țării știe ce are de făcut, până la nivel de comună: ne-am pregătit, am făcut teste, știm ce să facem când apare criza.

Predicțiile mele spuneau încă din august că ajungem aici. Pe predicțiile mele a apărut că Bucureștiul va ajunge la 500 de cazuri pe zi în perioada deschiderii școlilor. Am greșit predicția cu două săptămâni, dar la nivelul acesta este nesemnificativ. Deci, dacă eu am o probabilitate foarte mare ca după deschiderea școlilor sau în preajma deschiderii lor să ajung la 500 de cazuri pe zi – și am fi ajuns dacă măream corespondent testarea, fiind plafonate am păcălit puțin predicția – trebuia să am scenarii pentru 500 de cazuri pe zi activate cu două săptămâni înainte să ajungă acolo, pentru că eu cu cât mă apropii mai tare cu atât predicția devine mai bună. La o săptămână nici nu mai e predicție, că s-a întâmplat deja, dar noi așteptăm să aflăm, că e ca lumina de la stele, durează până ajunge informația la noi.”

Europa Liberă: Spuneți, de fapt, că s-a întâmplat deja, că Bucureștiul e la o rată de incidență 3?

Octavian Jurma: „Dar pe teren s-a întâmplat deja! Pe teren este depășită deja rata de incidență de 3. De fapt, dacă chiar vrem să facem calcule, corect este să spunem că asta este rata măsurată. Noi din testele pe care le facem depistăm 3 pozitiv la fiecare mie de teste în București. Dar, noi știm de fapt că pe lângă cei trei depistați sunt cel puțin încă 10 infectați pe care nu-i depistăm. Practic, în București la fiecare o mie de oameni sunt cel puțin 30 de infectați acum, care au fost infectați în ultimele 14 zile. Păi, dacă faci o socoteală, înseamnă că fiecare în cercul nostru de prieteni avem cu siguranță o persoană infectată, care nu știe că e infectată. Asta e problema cu răspândirea comunitară. Cum să mai așteptăm să mai vedem unde e focar? Doar un lockdown. Te uiți la Israel și la Madrid și la alte țări. Păi, ei de proști fac ce fac? Adică, ei se uită la altă epidemie decât ne uităm noi? Eu mă întreb de unde avem noi îndrăzneala să credem că în București va fi altfel? Adică pe ce se bazează autoritățile când spun că va fi altfel? Pentru că la mine, ca cercetător, e simplu. Mă bazez pe toată istoria epidemică, pe toată matematica care stă la baza analizei evoluției epidemiologice, mă bazez pe ceea ce fac vecinii noștri care confirmă că aceste numele necesită decizii dure și nepopulare în beneficiul sănătății.”

Europa Liberă: De ce credeți că autoritățile nu iau astfel de măsuri?

Octavian Jurma: „Una din problemele reale care ne afectează este că suntem în această enormă campanie electorală în care politicienii au preluat complet comunicarea cu publicul. Imediat cum am ieșit din carantină, din 15 mai, nu au mai vorbit medici, nici măcar „ai lor”, ca să zic așa. Când erau vești bune, era mereu Ludovic Orban, când au dispărut veștile bune a dispărut și el, săptămâna trecută nu a apărut deloc, nici el , nici politicienii, pentru că au fost cazuri multe. L-au băgat iar la înaintare pe bietul Arafat despre pelerinajul la Iași, la Sfânta Parascheva. ”Nu o să zicem noi, lasă că zice Arafat, că el oricum e musulman și toată lumea îl înjură.” O să vedeți, cum se îndreaptă lucrurile, iar o să vină ei să ne explice cum stau lucrurile și ce grozav e. Ce mă îngrijorează, e președintele, care era mai echilibrat. Și care, vineri a fost la INSP, știți că e această controversă cu populația din București, care e o chestiune atât de ridicolă că am început să țin un tabel numai despre cât e populația din București.”

Europa Liberă: Ați explicat într-o postare cum ați identificat care e populația Capitalei și cum ajunge ea să varieze, așa cum se deduce din comunicările despre evoluția epidemiologică.

Octavian Jurma: „Unul din motivele pentru care nu se publică, este că tu poți să-i verifici. Numai că ei spun indicatorul. Nu e complicat, avem două variabile: numărul de cazuri, perioada – care nu se poate schimba, deci este o constantă- și populația. Pe baza acestor două variabile, o calculăm pe a treia. Calculăm indicatorul pe baza numărului de cazuri și a populației. Dar, dacă știu indicatorul pot să aflu și care e populația.

Europa Liberă: Cum variază populația Bucureștiului?!

Octavian Jurma: „Chiar acum pot să vă spun că, din punctul acesta de vedere, populația estimată din București era în data de 9 de 2.341.228 de locuitori, iar astăzi este cu 1.33% mai mare (sâmbătă, 11 octombrie 2020 – n.r.), adică 2.372.000. Este o diferență de 221. 000 față de populația de referință din ianuarie, care a fost anunțată tot de o instituție a statului, Institutul Național de Statistică. Și eu mă așteptam să vină Iohannis și să ne spună că „atâta e metrul”, atâta e populația din București, pentru că a fost întrebat în ultima conferință de presă și a spus că o să se intereseze personal. Eu tot aștept să ne spună cât e metrul ca să putem măsura epidemia.”

Europa Liberă: Doar în București variază populația de la o comunicare la alta?

Octavian Jurma: „În Vaslui, unde avem negaționiști chiar în fruntea județului, populația a crescut și mai dramatic. De ieri până astăzi (de vineri până sâmbătă – 9-10 octombrie 2020) a crescut populația cu 10%. De la 532.000 la 586.000. Dar tot nu au reușit să vâre sub 1,5 indicatorul. Politizându-se indicatorul pot să văd cum pot să trag un pic de el. Mai punem un pic de populație să-l diluăm. În Iași, la fel, a crescut cu 5% populația.

Iar e bizar că nu ni se comunică pe toate județele. De ce să ni se spună doar care sunt cele cu peste 1,5? De ce să nu știu eu, prefect sau primar, că-s la 1,4 și să încep să iau măsuri ca și cum aș fi la 3, poate? Deși s-a transferat autoritatea către localități, de fapt, s-a transferat doar responsabilitatea, autoritatea este în continuare foarte puternic centralizată. Iar genul acesta de decizii cu „nu o să închidem” sunt la limita ridicolului. La fel spunea și Orban săptămâna trecută, „nu, că indicatorul ăsta e de 1,32”, iar astăzi când indicatorul s-a făcut 2,32, adică a sărit cu o unitate într-o singură săptămână a dispărut complet. E penibil. Să faci tu afirmații ca și cum epidemia ar asculta de comanda ta politică, e un pic... Ar fi amuzant dacă nu ar fi tragic. Să lăsăm cifrele să vorbească.”

Europa Liberă: Greșeala e doar a autorităților?

Octavian Jurma: „Eu înțeleg populația, care nu e de vină. Populația e pacientul, da? Avem o epidemie care este un fenomen social, este o boală socială. Nu discut de Covid-19, aceea este o boală individuală, o tratează medicii. Dar epidemia este un fenomen social și populația este ca un pacient, iar terapeuții sunt autoritățile. Ele trebuie să vină și să spună populației: aceasta este terapia, asta trebuie să facem. Știm că nu e convenabil. Și eu, dacă am un pacient cu diagnostic de cancer, nu-i voi spune că are o gripă numai ca să se simtă bine. Nu-l ajută cu nimic. Eu îi spun verde în față care e situația, îl las să digere emoțional vestea și după aia stăm de vorbă, pentru că toți avem reacții emoționale când auzim de lockdown. Dar eu, ca medic ,trebuie să-i explic: da, va fi dureros, dar uite ce beneficii avem. Sacrificăm lunile astea, dar vom avea Crăciun. Poate nu vom face un lockdown la fel de dur, poate mai scurt. Și îi explic că, dacă nu facem asta acum, va fi și mai grav peste o lună. Și atunci vin cu cifrele și las specialiștii să vorbească. Dacă a greșit cineva, să spună că a greșit Jurma ăla. Eu sunt politician, ce știu eu despre numere? Ar trebui să scoată în față specialiștii. Prin meseria noastră, noi știm că putem greși. Chiar sperăm să greșim în situații de acest fel. Și ca medic, speri să există miracole, întotdeauna mai există și Dumnezeu acolo și intervine, dar știm cu toții că dacă tu nu te ajuți nici el nu se chinuie cu noi. Rolul politicului este să lase specialiștii să vorbească, aceștia să le ofere niște soluții și ei să și le asume, pentru că un specialist îți furnizează soluția, dar tot tu trebuie să ți-o asumi, ca politician, în numele populației. Eu, ca medic, nu te pot sili să te tratezi. Dacă tu, ca politician, știi că cei care te-au votat nu vor nicicum lockdown și mai bine moare 10% din populație decât să stea cu masca pe față, asta e voința populației, eu nu pot să o împiedic. Dar știe populația ce înseamnă alternativa sau eu numai le spun că eu sunt de partea voastră să nu facem injecția sau operația aia? Aici este această componentă de comunicare înțelească prost de autorități: să se limiteze la niște cifre seci. Dar ei trebuie să vină și cu o poveste în jurul numerelor furnizate, că de aceea sunt politicieni, să vândă un pic soluția. Au fost foarte buni când și-au prezentat soluțiile ca să culeagă voturile. Acum trebuie să împacheteze într-un mod acceptabil pentru populație și aceste soluții care sunt cam amare, ca orice doctorie.

Europa Liberă: Și care este soluția?

Octavian Jurma: „Ceea ce se vede din aceste numere este că îmbolnăvirile cresc foarte rapid. Ce mă sperie pe mine la aceste grafice pe care le fac este că eu folosesc un interval de predicție: am o curbă care urmează evoluția pe termen scurt și definește intervalul superior și intervalul care urmărește evoluția comunitară, care nu este vizibilă, creșterea aceasta mai profundă. Și aceste intervale uneori se îngustează și alteori se inversează, când creșterea comunitară depășește scăderea aparentă sau invers, cum este acum, când este un val care a pornit de la platou și care crește foarte rapid. Și de aceea îi spun uneori curba pesimistă la curba aceasta verde care crește repede acum. De miercuri ( 7 octombrie 2020 n.r.) încoace, numerele reale depășesc curba mea pesimistă. Deci acele 4.000 de cazuri de săptămâna viitoare de care mă speriam... realitatea începe să fugă mai repede, cu 5% peste. Nu sună mult. Dar 10% la 4.000 de cazuri sunt 400 de cazuri. Și atunci aceasta e problema, că toate sunt cumulate.

Mai este un motiv pentru care am spus că se reacționează cu întârziere: acești indicatori se publică săptămânal. Abia luni vom afla valoarea de duminică. INSP și Grupul de Comunicare Strategică vor raporta valoarea pentru București. Acum se publică zilnic, dar nu știu dacă se iau decizii zilnic, din ce spunea prefectul, ei se uită săptămânal, în București cel puțin. Asta înseamnă că se vor uita la valorile de luni, iar dacă luni este 2.29, atunci ei vor spune, ok, nu e trei. Prin urmare vom aștepta încă o săptămână și când o să ni se prezinte lunea viitoare că e 4 vom striga aoleu, ce ne facem. Hai să luăm decizia care trebuia luată la 3. Faptul că abia când e 3 începem să ne punem la masă să discutăm ce trebuie făcut, vă dați seama ce va ieși de acolo și cât de rapid se iau decizii. Când te uiți la Israel, la țări care acționează militar de-a dreptul, obișnuiți în zonă de criză cu planuri prefabricate pe ani de zile înainte, ei nu au ezitat. Toată lumea a râs. De asta merită să ne uităm la ei și făcut o comparație.
S-a luat decizia de lockdown și au continuat să crească abrupt cazurile încă două săptămâni după. Acesta e, de fapt, mesajul: indiferent ce decizie vom lua, două săptămâni va crește ca și cum nu s-ar fi întâmplat nimic, iar lumea o să zică, vezi, nu are niciun efect. După două săptămâni se produce un platou care iar durează 2-4 săptămâni și abia apoi încep să se vadă efectele. Deci, dacă noi facem astăzi ceva, abia în noiembrie se va vedea o ușoară scădere, la sfârșitul lunii și doar dacă vom lua măsuri dure. Și, dacă avem noroc, poate în decembrie să avem sărbători mai liniștite. Dacă, în schimb, așteptăm încă 2 săptămâni, cu cât ajungem mai sus, cu atât mai mult timp ne va lua să coborâm.”

Europa Liberă: Ce trebuia făcut?

Octavian Jurma: „Dacă pregăteam deschiderea școlilor cu genul acesta de măsuri...Și începeam din 1 noiembrie, în loc să deschidem bietele restaurante. De ce să deschidem restaurantele și să îi punem să facă cheltuieli, aprovizionare, când eu știu că în două săptămâni numerele mele mă vor obliga în București, depășind 1,5, să închid restaurantele? Iar acum proprietarii de restaurante au zis „vrem să fim tratați ca școlile”. De ce e 1,5 la restaurante, nimeni nu a explicat. Adică școlile să intre în scenariul galben la 1 și în scenariul roșu la 3. Dar de ce intră restaurantele în scenariul roșu la 1,5? Și statistic vorbind, probabilitatea de infectare în restaurant e mai mică decât în școală. Trebuie să le dau și lor dreptate chiar dacă restaurantele sunt un factor de dispersie, care trebuie tratat, însă, în mod particular. M-am bucurat de intervenția recentă a lui Alexandru Rafila care spune exact asta: să începem să acționăm și anticipativ. Dacă eu nu acționez decât atunci când văd numerele din fața mea... asta putem face noi, ca populație. Dar ei au jobul lor: să anticipeze primejdiile. Dacă-mi vine germanul cu arma în față știu că am fost invadat. Dar mă aștept ca guvernul să se uite și să monitorizeze granițele și să-mi spună. Nu cred că asta e calea pentru a se evita panica, așa cum speră ei, mințind populația sau minimizând pericolul, făcându-se raportări doar la numerele care sunt acum. Dacă ați observat, niciun oficial nu face predicții. Întrebat la ce se așteaptă săptămâna viitoare, Raed Arafat a spus „vă rog frumos să nu-mi puneți asemenea întrebări, că de aia se leagă oamenii de viața mea”. Păi, de aia ești pus acolo, să se lege oamenii de viața ta. La cursurile de leadership se zice despre momentul personal, valabil în multe domenii, dacă pui o cărămidă pe șină, locomotiva nu poate să plece, oprești trenul. În schimb, dacă ai lăsat locomotiva să ajungă la 100 de km pe oră, trenul va trece printr-un zid de beton de un metru. Asta se întâmplă și acum. Noi lăsăm epidemia să câștige momentul. Această masă uriașă de infectări va fi foarte greu de oprit, în vreme ce, dacă acționam la timp, când momentul epidemiei era mic, era altceva.”

Europa Liberă: În mod concret, ce anume trebuia făcut?

Octavian Jurma: „Nu era nimic complicat. Discutăm aici de mărirea rapidă a capacității de testare, de luat măsurile mult mai atent, mărită capacitatea Direcțiilor de Sănătate Publică, ele sunt acum cu același personal de la începutul epidemiei. Medicul șef de aici din Timișoara caută soluții prin introducerea unor masterate, doctorate la Universitate, ca să-i vină rezidenți pentru că e foarte complicat să-și mărească personalul. E foarte ușor să ieși la televizor și să spui că ai mărit numărul de paturi, mai ales când paturile acelea sunt mai mult pe hârtie, dar când vorbești cu medicii, e jale prin spitalele acelea în care ei spun că nu e nicio problemă. ”

Explicație grafic:

  • Maro - Indicatorul european NRK14 (incidența cumulată la 14 zile) care este egal rata de incidență la 1,000 x 100;
  • Mov - Indicatorul pe termen scurt DM3 (densitatea medie la 1 milion) adică numărul mediu de cazuri în ultimele 3 zile raportat la 1 milion de locuitori. Se vede cum indicatorul pe termen scurt e suficient de sensibil să urmareasca evoluția în interiorul săptămanii, dar cel pe termen lung nu se clintește decât atunci când acumularea depășește pragul său de sensibilitate;
  • Roșu - Numărul de cazuri noi;
  • Portocaliu – internările la ATI;
  • Negru – decesele.

Corelația foarte bună dintre NRK14 si ATI sugerează ca urmează o săptămână cu creșteri însemnate la ATI.

Ce urmează pentru Aleksei Navalnîi
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:03:51 0:00
XS
SM
MD
LG