Analiștii militari susțin că Rusia își intensifică atacurile asupra fabricilor de arme, căilor ferate și altor ținte de infrastructură din întreaga Ucraine pentru a slăbi capacitatea țării de a rezista unei ofensive majore în Donbas, a cărei capturare a devenit principalul obiectiv al Kremlinului de când încercarea sa de a asalta Kievul a eșuat.
Armata rusă a declarat că rachetele sale au lovit peste 20 de ținte militare în estul și centrul Ucrainei în ultima zi, inclusiv depozite de muniții, cartierul general de comandă și grupuri de trupe și vehicule.
Industrie, teroare și independență
Donbas , o regiune întinsă și asediată, care acoperă o mare parte din estul Ucrainei, a fost prima linie a conflictului țării cu Rusia din 2014.
Dar acum oamenii săi, deja marcați de opt ani de lupte, se pregătesc pentru un asalt și mai intens.
O bătălie iminentă pentru controlul teritoriului este de așteptat să dea amprenta președintelui rus Vladimir Putin, după ce forțele sale au suferit eșecuri costisitoare la Kiev, precum și în centrul și nordul Ucrainei.
Luni, atât oficialii ucraineni, cât și Ministerul rus al Apărării au vorbit despre o acțiune militară pe scară largă în estul Ucrainei în ultimele 24 de ore.
Între timp, imaginile din satelit au arătat convoaiele militare rusești și unitățile reaprovizionate îndreptându-se spre Donbas pentru o ofensivă pe scară largă, iar ministrul de externe al Ucrainei a avertizat lumea cu privire la o bătălie iminentă care va avea loc acolo și care „vă va aminti de al Doilea Război Mondial”.
O victorie a Rusiei în regiune ar îngrozi Occidentul, dar ar putea să-l salveze pe Putin de eșec, în timp ce o înfrângere ar putea ar transforma eșecul său într-unul istoric.
Indiferent care va fi rezultatul, cert este că regiunea Donbas, un spațiu cu o încărcătură culturală și istorică anume, a cărui apropiere de Rusia a dictat mare parte din existența sa dramatică, va fi și mai devastată.
Cei care au trăit și au studiat regiunea o descriu ca pe un centru independent și serios al industriei, care a rămas prea puțin influențat de forțele externe timp de decenii.
Dar valul de conflicte la care a fost supusă din 2014 încoace i-a remodelat istoria și a zguduit orașele aflate la linia de contact între armata ucraineană și cea rusă.
Coșurile de fum, fabricile și câmpurile de cărbune au împânzit peisajul Donbasului de când au fost întemeiate cele două orașe mari ale sale: Donețk - de un maestru fierar galez în 1869 și Luhansk - cu șapte decenii mai devreme, înființat de un industriaș scoțian.
Numele Donbas este el însuși un derivat al denumirii Bazinului Cărbunelui Doneț și, în cea mai mare parte a secolului al XX-lea, a jucat un rol uriaș ca inima industrială a Uniunii Sovietice, spre care a pompat cantintăți uriașe de cărbune.
„Uniunea Sovietică a dezvoltat intens Donbasul ca centru industrial”, a declarat pentru CNN Markian Dobjanksi, asociat la Institutul de Cercetare din Ucraina al Universității Harvard. „A fost un loc care a stabilit ritmul industrializării sovietice”.
A fost, de asemenea, un loc al „producției industriale cu mize extrem de mari și al represiunii”, adaugă specialistul.
„Teroarea a fost prezentă sub stăpânirea sovietică. Reprimarea a avut loc în toată Uniunea Sovietică, dar s-a întâmplat intens în Donbas”. Suspiciunile, arestările și procesele demonstrative au fost larg răspândite.
Creșterea producției de oțel și metal, crearea unei căi ferate și dezvoltarea industriei de transport maritim în orașul-port Mariupol au diversificat Donbasul, dincolo de rădăcinile sale miniere.
În cele trei decenii de la căderea Uniunii Sovietice, puterea economică a regiunii s-a micșorat, a declarat pentru CNN Rory Finnin, profesor asociat de studii ucrainene la Universitatea din Cambridge.
Scăderea nivelului de trai și sărăcia fulgerătoare au afectat regiunea în timpul tranziției sale de la comunism, a spus Finnin, iar acum Donbas este adesea asemănat cu regiunile Rust Belt din Statele Unite, unde locațiile din inima, cândva înfloritoare, s-au chinuit să se adapteze. Donbasul rămâne epicentrul industrial al Ucrainei. În timp ce prosperitatea în regiune s-a zdruncinat, oamenii din Donbas au rămas „foarte independenți”, spune Finnin. „Marșează în ritmul propriei tobe”.
Activitatea industrială de lungă durată a regiunii a atras oameni din toată Europa de Est în ultimul secol și a creat legături sociale și economice puternice cu Rusia vecină, precum și cu restul Ucrainei. Spre deosebire de mare parte din centrul și vestul Ucrainei, care din punct de vedere istoric și-a schimbat stăpânii între diferite imperii europene, Donbas a petrecut cea mai mare parte a mileniului trecut sub controlul Rusiei.
În singurul recensământ post-sovietic al țării, făcut în 2001, puțin peste jumătate din populația din Donbas era formată din etnici ucraineni și o treime din etnici ruși. Rusa este, la o oarecare distanță, limba cea mai vorbită în Donbas, spre deosebire de vestul Ucrainei. Dar țara în ansamblu are o tradiție de multilingvism, iar legătura dintre limbă și identitatea națională este slabă acolo, spun experții.
Orașele Donbasului se află „departe de centrele metropolitane și (și) departe de marile orașe” din centrul și vestul Ucrainei, spune Dobjansky. „Oamenii ar putea să fugă în Donbas și să se piardă”. Politica proeuropeană, influențată de Occident, nu a fost adoptată în Donbas, așa cum s-a întâmplat în vestul Ucrainei.
Acest sentiment de deconectare de la capitala Kiev și de alte centre metropolitane a dat naștere la o vastă colecție de mișcări locale și a fost fundalul pe care separatiștii proruși au încercat să preia controlul după anexarea Crimeei de către Moscova.
Dar Finnin și alții avertizează că „este important să nu cădem sub impresia că Donbasul este prorus sau antiucrainean”, un concept care a fost agitat fără încetare de Kremlin din 2014, dar dezmințit complet de experți.
Într-un sondaj exclusiv CNN realizat de Savanta/ComRes, cu puțin timp înainte de începerea invaziei Rusiei, oamenii din cea mai estică regiune a Ucrainei, care include Donbas, au respins în mare parte ideea că ucrainenii și rușii sunt „un singur popor” și au fost în total dezacord că cele două state ar trebui să deveni o singură țară.
Mai puțin de unul din cinci oameni de acolo au simțit acest lucru, în comparație cu aproximativ o treime dintre ruși care au făcut-o, demonstrând lipsa dorinței de a schimba loialitatea națională, în ciuda legăturilor culturale de lungă durată ale regiunii cu Rusia.
„Separatismul (pro-rus) înainte de 2014 era o poziție clar minoritară”, și nu a existat nicio mișcare organizată, spune Dobjanki. Sondajele de opinie și votul propriu al regiunii pentru independență la referendumul din 1991 au afirmat dorința regiunii Donbas de a lăsa în urmă credințele din era sovietică.
Ce înseamnă Donbas pentru Putin
În ciuda obținerii independenței sale, alături de restul Ucrainei în 1991, Donbasul și-a menținut un loc în psihicul puterii din Rusia.
Un afiș de propagandă sovietic celebru din 1921 a numit Donbasul „inima Rusiei”, înfățișând regiunea ca un organ care bătea cu vase care se întind prin imperiul rus.
Până atunci, regiunea făcea parte din conceptul de „Noua Rusie”, termen dat teritoriilor înspre vestul cărora imperiul rus avea idei expansioniste.
Orașe precum Luhansk și Donețk sunt din punct de vedere istoric „locuri în care (rușii) ar putea vedea o anumită versiune a lor”, a spus Finnin.
Și acea imagine istorică ar putea persista în interiorul viziunii despre lume a lui Putin, sugerează experții.
Observatorii au sugerat adesea că finalul dorit al lui Putin este reconstruirea Uniunii Sovietice în care el a urcat primul rând. Anna Makanju, fost director pentru Rusia la Consiliul Național de Securitate al SUA, a sugerat luna trecută că Putin „crede că este ca țarii” , dinastiile imperiale care au condus Rusia timp de secole, „chemate potențial de Dumnezeu pentru a controla și a restabili gloria imperiului rus”.
Rămâne de văzut dacă bătălia pentru Donbas va fi ultimul capitol al războiului Rusiei sau doar următoarea sa fază. Dar concentrându-se asupra regiunii, Putin a completat cercul său de atac asupra Ucrainei.
„Donbasul a fost prima linie timp de opt ani, așa că pozițiile militare de ambele părți sunt extraordinar de bine fortificate”, spune Dobjansky.
Conflictul secesionist din Donbas a fost costisitor, dar a stagnat de la amplificarea inițială a forțelor proruse în 2014. Liniile conflictului abia s-au mutat în câțiva ani, tranșee care trec de-a lungul punctului de contact de la coasta de sud până la granița ucraineană-rusă la nord de Lugansk.
Ministrul ucrainean de externe, Dmitro Kuleba, a declarat la începutul acestei luni că „bătălia pentru Donbas vă va aminti de cel de-al doilea război mondial, cu operațiuni mari, manevre, implicarea a mii de tancuri, vehicule blindate, avioane și artilerie”.
„Va fi foarte diferit de ceea ce au văzut oamenii la Kiev și Mariupol”, spune și Samir Puri, specialist în securitate și război hibrid la Institutul Internațional de Studii Strategice (IISS), care a lucrat ca observator de încetare a focului în Donbas între 2014 și 2015.
„Primul front ucrainean amestecă teritoriile urbane cu cele rurale, unele dintre teritoriile urbane pe care Ucraina (va trebui să le apere) au fost deja devastate în opt ani de foc de obuze”.
Deja, orașe populate precum Mariupol au fost decimate de bombardamentele rusești. O soartă similară o vor avea, cel mai probabil, și alte centre urbane din Donbas.
Acum, Rusia va încerca probabil să încercuiască trupele ucrainene în est și poate ataca din orașele din nord unde au adunat trupe, cum ar fi Izium, precum și din sud și est.
A fost anticipată o bătălie pentru controlul Slovianskului, având în vedere poziția sa importantă strategic pentru un potențial coridor terestru rusesc. A fi mai aproape de Rusia și Crimeea și ar ușura aprovizionarea trupelor rusești.
În timp ce trupele rusești se îndreaptă spre Donbas, ele vor întâlni fără îndoială forțe ucrainene care cunosc în detaliu orașele pe care le apără de aproape un deceniu. Generalul ucrainean Valeri Zalujnîi și o mare parte din garda de vârf a armatei au experiență de luptă la sol în regiune din 2014 încoace.
Mai mulți oficiali ucraineni au descris bătălia pentru Donbas ca următoarea fază esențială a războiului.
„Din punct de vedere militar, este mai confortabil pentru ruși să ducă un război în Donbas decât a fost la Kiev, Sumîi sau Harkov”, spune Dobjanki. „Dar este și locul unde se află cele mai experimentate și fortificate unități ale armatei ucrainene, așa că se vor confrunta cu cea mai severă rezistență”, a conchis specialistul.
