Linkuri accesibilitate

Olimpicii medaliați cu aur & argint vor studia în străinătate. „Acolo sunt mai multe oportunități”


Componenții lotului olimpic la Lingvistică: Nicoleta Dobrică, Mihai-Alexandru Bratu, Vlad-Ștefan Oros și Rareș Polenciuc.

România a obținut o medalie de aur, argint și bronz la Olimpiada Internațională de Lingvistică (IOL). Europa Liberă vă prezintă poveștile a doi dintre elevii care au obținut medalii.

Olimpiada Internațională de Lingvistică (IOL) este una dintre cele 13 olimpiade internaționale de științe pentru elevii de liceu și se desfășoară anual din 2003. În fiecare an, echipe de tineri lingviști din întreaga lume se reunesc și își testează mințile în fața celor mai dificile enigme din lume în materie de limbă și lingvistică.

Mihai Bratu, elev în clasa a XI-a la Colegiul Național „Tudor Vladimirescu” din Târgu Jiu, a obținut săptămâna trecută o medalie de aur la IOL. Acesta a mai câștigat la începutul lunii iulie și o medalie de argint la Olimpiada Internaționala de Geografie, unde România a luat locul 3.

Un alt perfomer a fost Vlad Ștefan Oros, elev în clasa a XI-a la Liceul Teoretic „Grigore Moisil” din Timișoara, care a obținut o medalie de argint la IOL. El mai are în palmares și medalie de aur la Olimpiada Internațională de Fizică, unde România a obținut locul 2 mondial, după China și înaintea SUA.

Mai mult, Vlad Oroș a obținut din partea juriului internațional premiul special pentru cea mai bună rezolvarea a primei probleme, a anunțat Olimpiada de lingvistică din România (OLR) într-o postare pe Facebook.

Nicoleta Dobrică, elevă în clasa a XII-a la Colegiul Național „Sfântul Sava” din Sector 1, București, a obținut o medalie de bronz.

Vlad Oros este medaliat cu aur la olimpiada internațională de fizică și argint la cea de lingvistică.
Vlad Oros este medaliat cu aur la olimpiada internațională de fizică și argint la cea de lingvistică.

Valentina Cojocaru, Roxana Preda (Universitatea din București) și Paul Hermer (Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca) au fost profesorii coordonatori ai lotului.

„Am lucrat singur”

Cei care vor să fie atenți, invață. Dacă dorești să înveți, poți.
Mihai Bratu

„Chiar îmi place să mă informez, să încerc să înțeleg lucruri noi”, a declarat Vlad Oros pentru Europa Liberă. Dar, învățatul nu este singura pasiune al elevului timișorean, care în timpul liber cântă și compune muzică.

„Aloc foarte mult timp pentru olimpiadă și atunci nu îmi rămâne foarte mult timp de alte activități”, a spune și Mihai Bratu.

„De când am intrat în liceu, pregătirea mea pentru olimpiade a fost făcută 100% independent. Am lucrat singur. Nu este vorba doar de olimpiadă aici, ci și de materia pe care am încercat să o învăț”, a declarat Vlad pentru Europa Liberă.

„Eu nu am învățat fizica pentru olimpiadă. Nu am învățat conform unei programe care să se potrivească cu olimpiada internațională de fizică. Am învățat pentru a putea să îmi lărgesc cunoștințele de fizică în general”, a adăugat acesta explicând că învățatul este o pasiune.

„În general, problemele de lingvistică presupun asociarea și traducerea unei limbi pe baza informațiilor primite”.
Mihai Bratu

Fiindcă lingvistica nu este o materie la școală, olimpicii au avut parte de o pregătire organizată de foști participanți la olimpiade. „Majoritatea celor care sunt implicați la olimpiadă la noi sunt foști participanți. Unul din liderii echipei de lingvistică, Paul Hermer, a fost participant la Olimpiada de Lingvistică din 2016. Vlad Neacșu a participat la olimpiada in 2015”, a explicat Vlad.

„La fiecare pregătire care dura în jur de 3-4 ore, primeam materiale de lucrat. Am lucrat tot ce am primit și mai apoi suplimentam individual”, a relatat Mihai.

Mihai Bratu din Târgu Jiu premiat cu aur la Olimpiada Internațională de Lingvistică 2022.
Mihai Bratu din Târgu Jiu premiat cu aur la Olimpiada Internațională de Lingvistică 2022.

Acesta a explicat pe scurt în ce constă un examen la proba de lingvistică. „Exemple de probleme ar fi probleme de sintaxă. Primim fraze într-o limba oarecare iar noi trebuie să ne folosim de informațiile pe care le primim pentru a ne da seama de regulile acelei limbi si să o traducem în limba română și invers.”

„Vlad Neacșu a făcut o pregătire foarte serioasă cu noi și foarte bine organizată. În afară de asta, pregătirea mea la lingvistică a fost făcută în întregime de mine singur”, a adăugat Vlad care preferă să învețe singur.

„Acești oameni care chiar se implică în lucrurile pe care le facem, nu au nicio filială cu Ministerul Educației. Nu a fost nevoie de implicarea ministerului în pregătirea noastră pentru că pur și simplu pregătirea a fost foarte bine făcută de cei implicați.”

Lingvistica ajută la gandirea logică
Mihai Bratu

Pentru a participa la olimpiada internațională, elevii trebuie să treacă de un proces foarte complex de selecție. „Selecția începe cu olimpiada națională, iar de acolo primii 10% din participanți se califică pentru următoarea etapă care, anul trecut, a fost Olimpiada de Lingvistică Asia-Pacific. De acolo, primii 10 intră în lotul lărgit după care începe sesiunea de pregătire urmată de o selecție finală al lotului restrâns (4 elevi) care a participat la olimpiada de anul acesta.”

Vlad a explicat pentru Europa Liberă modul în care sunt premiați olimpicii după ce a observat „o neclaritate foarte des întâlnită”. „Eu, la olimpiada de fizică am luat medalie de aur și m-am clasat pe poziția a 7-a. Foarte puțini oameni chiar știu ce înseamnă o medalie de aur la o olimpiada internațională. Mie mi s-a atribuit de multe ori că am ieșit pe poziția a doua sau întâi la astfel de evenimente și nu vreau să îmi asum merite pe care nu le-am obținut.”

La astfel de olimpiade internaționale se pot lua mai multe medalii de aur, argint sau bronz în funcție de performanța elevilor. Prin cumularea numărului și valorii medaliilor, echipa României ocupă un anumit loc în lume, a explicat Vlad.

SUA și Olanda

Vlad vrea să studieze fizica în SUA la Institutul de Tehnologie din Massachusetts (MIT). „MIT-ul este facultatea la care aș putea să învăț cel mai mult pentru că este în topul mondial al facultăților de fizică din lume. Cred ca aș fi mai câștigat să studiez la MIT și să revin cu cunoștintele de acolo.”

Pe de altă parte, și elementul cultural și social îl atrag pe olimpic. „Să petrec 4 ani într-o altă țară cu o cultură diferită, cu oameni noi într-o comunitate atât de mare și diversificată, cred că o să mă ajute să mă dezvolt și pe alte planuri, nu doar pe cel academic”.

„Aș vrea să fac doctorat, dar încă nu am nicio idee ce fac după. Aș putea să revin în Europa sau chiar în România să contribui mai departe la dezvoltarea fizicii. Asta rămâne de văzut.”

Vlad Oros vrea să își continue studiile post-liceale în SUA la Institutul de Tehnologie din Massachusetts (MIT).
Vlad Oros vrea să își continue studiile post-liceale în SUA la Institutul de Tehnologie din Massachusetts (MIT).

Și Mihai, la rândul său, vrea să studieze în străinătate. Elevul din Târgu Jiu vrea să meargă în Olanda să studieze informatică. „Consider că acolo sunt mai multe oportunități”, a declarat acesta.

Palmaresul României la olimpiadele internaționale de lingvistică, fizică și matematică

România a participat pentru prima dată la IOL în 2005 și a participat la 10 ediții. În total, echipele din România au adus acasă 17 medalii (4 de aur, 4 de argint și 9 de bronz), 3 premii pentru cea mai bună soluție, 4 mențiuni de onoare și o mențiune de onoare pentru concursul pe echipe.

Olimpiada Internațională de Fizică (IPhO) este campionatul mondial de fizică pentru elevii de liceu și se desfășoară anual într-o altă țară. Prima ediție a IPhO a avut loc în 1967. Până în prezent, România a câștigat 57 de medalii de aur, 85 de argint, 62 de bronz și 30 mențiuni de onoare.

Prima Olimpiadă Internațională de Matematică (IMO) a avut loc în 1959 în România, cu participarea a 7 țări. De atunci, România a participat la toate cele 63 de ediții câștigând 80 de medalii de aur, 153 de argint, 110 de bronz și 7 mențiuni onorabile.

XS
SM
MD
LG