Linkuri accesibilitate

Secretarul general al NATO, îngrijorat de retorica secesionistă din Bosnia


Secretarul general al Alianței Nord-Atlantice (NATO), Jens Stoltenberg, și președintele Consiliului de miniștri al Bosniei și Herțegovinei, Borjana Kristo susțin o conferință de presă comună după o întâlnire, la Sarajevo, pe 20 noiembrie 2023.
Secretarul general al Alianței Nord-Atlantice (NATO), Jens Stoltenberg, și președintele Consiliului de miniștri al Bosniei și Herțegovinei, Borjana Kristo susțin o conferință de presă comună după o întâlnire, la Sarajevo, pe 20 noiembrie 2023.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, s-a arătat îngrijorat luni de retorica secesionistă din Bosnia şi de interferenţa străină, inclusiv de cea rusească, și a fost de acord să contribuie la consolidarea capacității sale de a se apăra.

Liderul entității sârbe, Milorad Dodik, a spus cu insistență în ultimele luni că Republica Srpska, entitatea sârbă din Bosnia, va face eforturi pentru a se uni cu Serbia vecină.

„Acest lucru subminează stabilitatea şi împiedică reformele'', a afirmat Stoltenberg, citat de Reuters.

El a spus că toți liderii politici trebuie să lucreze ca să mențină unitatea, să construiască instituții naționale și să facă posibilă reconcilierea.

„Suntem îngrijorați de retorica secesionistă și de diviziune, precum și de interferența străină, inclusiv a Rusiei. NATO rămâne angajată să sprijine calea euro-atlantică a Bosniei. Fiecare ţară are dreptul să-şi aleagă aranjamentele de securitate fără interferenţe străine”, a declarat Stoltenberg reporterilor la Sarajevo, după o întrevedere cu şefa executivului bosniac, Borjana Krišto, în prima sa oprire în timpul unui tur în regiunea Balcanilor de Vest.

Bosnia a ieșit dintr-un război, dus între 1992 și 1995, cu o structură federală care unește o republică dominată de sârbi cu o federație de croați și musulmani bosniaci.

Țara încă se resimte, la aproape trei decenii de la războiul dus între 1992 și 1995, care s-a soldat cu 100.000 de vieți pierdute, cel mai dramatic dintre războaiele care au urmat destrămarii Iugoslaviei comuniste.

Cu o structură federală, care unește o republică dominată de sârbi cu o federație de croați și musulmani bosniaci, Bosnia rămâne divizată, economia ei stagnează, iar oamenii o părăsesc în masă.

NATO a desfășurat 60.000 de soldați în Bosnia după război, înlocuiți apoi cu o forță de menținere a păcii a UE, EUFOR, în 2004.

Anul trecut, UE aproape a dublat dimensiunea EUFOR la 1.100 de militari, îngrijorată că instabilitatea din cauza războiului din Ucraina s-ar putea răspândi spre Balcanii de Vest.

Stoltenberg a spus că NATO a sprijinit și a lucrat cu misiunea EUFOR.

„Nu putem și nu vom permite un vid de securitate în Bosnia și Herțegovina”, a spus el după întâlnirea cu Christian Schmidt, Înaltul Reprezentant internațional în Bosnia, care nu a fost recunoscut în acest rol de sârbii bosniaci și care spun că numirea sa nu a fost aprobată de Consiliul de Securitate al ONU.

„Orice atac care subminează poziția dumneavoastră duce Bosnia-Herțegovina înapoi, nu înainte”, a spus Stoltenberg.

Deși liderii țării s-au angajat să îmbrățișeze integrarea NATO, sârbii bosniaci proruși și-au retras sprijinul pentru aderarea la alianță, stopând efectiv ambițiile de integrare euroatlantică a Bosniei.

  • 16x9 Image

    Dora Vulcan

    Dora Vulcan este Senior Correspondent și s-a alăturat echipei Europa Liberă în ianuarie 2020. A intrat în presă în 1992 ca reporter de politică internă la România liberă. A devenit apoi jurnalist de investigații specializat în Justiție, preocupat de ingerința politicului în anchetele penale. În paralel, Dora a fost și stringer BBC. A scris la Revista „22” despre plagiatele din mediul universitar, a acoperit domeniul politic la Reporter Global (partener The Economist în România) și a fost editor coordonator la departamentul Social al agenției Mediafax. A fost consultant pentru filmul „De ce eu?”, despre moartea suspectă a procurorului Cristian Panait, o tragedie cu implicații politice care a marcat anii 2000.  

XS
SM
MD
LG