Operațiunea „închideți piețele”, văzută de la tarabă: „Virusul e și la supermarket”

Închiderea piețelor de către Guvern și mutarea tarabelor în stradă, măsură luată peste noapte de autoritățile locale pentru a evita restricția, este văzută de piețari ca o măsură fără sens când se uită la magazinele sufocate de clienți. În plus, logica „zonei Zoster” de la Obor, așa cum a numit-o premierul Orban, se rupe: piețele închise se pot controla mult mai ușor anti-Covid decât piețele volante, amplasate și în condiții improvizate, pe alei sau prin parcări.

Ironia sorții pentru cei care vând legume și fructe la tarabă este că ei se uită cum sunt mutați în frig și ploaie, în timp ce hala Obor și-a fluturat termopanele batante și a devenit imediat piață deschisă, deci funcțională sub condițiile „mini-carantinei”. Apoi se uită printre vitrinele supermarketurilor, unde clienții se înghesuie cu cărucioarele pline, și se întreabă, la ei nu e pericol de Covid-19?

Îți mai recomandăm

Marile contradicții din mini-carantină: De la piețele din „zona Zoster” la petrecerile nocturne

La nivelul administrațiilor piețelor, siderarea este și ea la locul ei în fața incoerenței autorităților: Guvernul interzice piețele volante prin HG, în schimb autoritățile locale împing tarabele prin parcări și alei în aer liber, din spații ușor controlabile cu măsuri anti-Covid, în locații improvizate și greu de ținut sub control.

Liliana Trifan și familia ei vând în Piața Matache de 28 de ani doar zarzavaturi crescute de ei, nu luate din angrourile turcești. Pentru ea, ca și pentru mulți alți mici producători care își vând marfa la tarabă în piață, Guvernul are în mână un baros și vede peste tot numai cuie, nu poate gândi alte soluții.

„Puteau să facă și la piețe ca în Obor. Să deschidă geamuri, uși, să intre un anume număr de persoane. Să fie cineva la ușă care să controleze numărul de persoane. Oricum, sunt foarte puțini clienți în timpul săptămânii, sâmbăta ce e un pic de aglomerație. Suntem și puțini vânzători, puteau să ne rărească tarabele. Sunt soluții, avem în față paravan din acela. Noi stăm cu mască, cu mănuși, avem dezinfectant”, povestește doamna Trifan, care vine cu legumele tocmai din Băleni, Dâmbovița, să le vândă la Matache.

Liliana și soțul ei nu au altă sursă de venit, iar din banii strânși de pe legumele crescute în solar, își ajută și copilul plecat în Franța, să studieze limbi străine la un masterat. Nu-i ajunge bursa de 500 de euro pe lună, așa că familia Trifan îi trimite pachet și bani, ca orice părinte care are copil student în alt oraș. Acum, stau cu podul plin de arpagic și cu curtea plină de țelină și sfeclă „însilozată” și se întreabă „Doamne, ce facem cu marfa? Acum ceapa, cartoful, rezistă. Dar am pus pentru Anul Nou să ducem la clienți ridichi, castraveți, ceapă verde, salată. Cu alea ce facem? Se strică”.

Așa s-au întrebat și în primăvară, când guvernul a închis tot în pandemie. Au încercat să se facă antreprenori pe Facebook, dar de la solar la ușa clientului e drum lung. „Aveam solariile pline de marfă. Doamne, ce să facem cu marfa? Unde să o ducem? Am încercat pe Facebook să facem livrări. Dar e foarte complicat, trebuia să plătim curierat, care ne cerea foarte mult, soțul meu e bolnav și mi-e frică să îl pun să livreze. Eu să merg cu el – cine mai face pachetele? Că trebuie să le pregătești, e mult mai pretențios, altfel aranjezi marfa”, își amintește Liliana Trifan.

Daniela Nisiparu e tot din Băleni și tot la Matache își vinde rădăcinoasele și roșiile. A fost stenodactilografă la Târgoviște, apoi a încercat să se descurce după ce a rămas fără slujbă: a avut magazin, a crescut porci. A ajuns să facă agricultură, cot la cot cu soțul, cu băiatul lor și cu nora. Acum, de când tinerii au un copil mic, agricultura din familia Nisiparu se împarte mai mult la trei, nu la patru mâini de lucru, pentru că cineva trebuie să aibă grijă de cel mic. Vin câte trei-patru zile pe săptămână la Piața Matache, în București, să-și vândă legumele, tocmai de la vreo 70 de kilometri de București, cu un Logan break. Zilnic fac drumul dus întors, care în funcție de trafic poate lua și două ore.

„La noi nu era problemă, e o piață mică, nu sunt mulți clienți. Probabil au generalizat. Au dat exemplu Oborul, care am înțeles că până la urmă nu închid piața, că au geamuri rabatabile și tot ei ies învingători. Piața de la Obor merge în continuare, iar noi la astea mici nu. Ieri am plecat de la piață și în supermarket era lume destulă. Virusul ăsta e pretutindeni, nu numai în piețe, iar la supermarket nu e. Gândul o ia în alte părți, mă, ce vor să facă ăștia, să ne distrugă?”, e debusolată de măsurile de la Guvern femeia.

Scosul tarabelor în stradă, lângă piață, nu e o soluție prea bună pentru acești mici agricultori. Dimineața scot marfa din piața închisă, seara o bagă la loc.

„Vine frigul. Eu vin vineri și dacă plouă ce fac, îmi iau marfa și plec acasă? Înăuntru stăteam adăpostiți, că și clientul nu vine așa... Noi venim la 6 și până la 10 când apar clienții noi stăm degeaba. Sub un acoperiș nu ne afecta”, se gândește Daniela Nisiparu cum va arăta noua ei viață la piața care s-a făcut „volantă” peste noapte.

„Au spus că o lună. Eu aș fi de acord, înțeleg, o lună de zile stau acasă, poate o să fie mai bine să scăpăm din boala asta nenorocită. Dar să nu fie pentru mai mult timp, asta mi-e frică. Acum ceapa, cartoful, rezistă”, nu știe cum să-și facă planurile nici Liliana Trifan.

• Europa Liberă

Guvernul a interzis timp de o lună activitatea piețelor închise, ca măsură de prevenire a răspândirii Covid-19. Autoritățile locale au încercat să scoată tarabele în aer liber, ca să țină piețele în viață, deși guvernul a interzis și piețele volante.

Șeful piețelor din Sibiu: „Se contrazic singuri. E o tâmpenie”

Tedor Birț este șeful companiei municipale Piețe Sibiu și președintele Asociației Administratorilor de Piețe din România, din care fac parte peste 250 de piețe de stat din toată România. Măsurile luate de Guvern în legătură cu piețele sunt „negândite” și nu fac altceva decât să creeze tensiune. El spune că Guvernul nu s-a consultat deloc cu oamenii din domeniu și doar „a forțat lucrurile”.

„Ei singuri se contrazic între ceea ce fac și ceea ce spun. În HG se spune că piețele volante se închid, iar domnul premier vorbește cu primarii și cu prefecții să facă piețe volante. E clar că nu e gândită”, spune Teodor Birț pentru Europa Liberă.

Argumentul că nu se respectă regulile anti-Covid în piețe sau că se înghesuie lumea mai mult decât în alte părți este și el respins de responsabilul de piețe. Mai ales când se uită la supermarketuri sau la alte magazine, unde înghesuiala este cât se poate de vizibilă.

„Argumentul nu stă în picioare. Domnul premier pomenește de niște studii, noi chiar le avem. Calculele despre cât petrece o persoană într-un supermarket și cât petrece într-o piață agroalimentară. Diferența e mult mai mare, în supermarket se stă mult. Nimeni nu merge să vadă dacă în supermarket chiar se respectă regulile. Mai zice domnul premier că la piețele închise se plătește cu numerar. La piața deschisă se plătește cu cardul? E o tâmpenie”, arată Teodor Birț.

Marea uimire a președintelui Asociației Piețelor este însă cum s-a gândit guvernul să interzică un mediu ușor de controlat, piața închisă, și să dea liber la piețele în aer liber.

„E mult mai ușor de gestionat o piață închisă, decât una deschisă. Într-o piață închisă poți să controlezi persoanele care intră în interior – se poate lua temperatura, te asiguri că au mască, poate fi limitat numărul de persoane care intră, se pot tria fluxurile. Într-o piață deschisă nu se poate. Din capul locului decizia nu e bine gândită. Noi am funcționat pe întreaga perioadă a pandemiei și nu am avut probleme. Toate prevederile și măsurile de prevenție le-am putut asigura mult mai bine și ușor în piețele închise. Pe mine mă șochează că exact acestea sunt închise, m-aș fi așteptat să fie invers. Se încurajează crearea de piețe în tot felul de spații care nu corespund, facem piață într-o parcare, pe o alee, pe o stradă”, explică Birț.

Efectul nu este altul decât că această măsură a creat tensiuni suplimentare, spune Teodor Birț: „Cu ce preț? Se creează panică, aglomerații în supermarketuri, oamenii intră în criză”.

35 de ONG-uri se revoltă: de ce piețele volante nu sunt o soluție?

O scrisoare deschisă, semnată de 35 de ONG-uri, cere Guvernului să regândească măsura închiderii piețelor agroalimentare și transformării lor în piețe volante ad-hoc, prin scoaterea tarabelor lângă piețe. Totul nu ar fi decât o „falsă soluție”, arată semnatarii petiției.

„În cele mai multe orașe din țară, nu există infrastructură pentru piețe volante, acestea desfășurându-se în parcări la periferiile orașelor, fără acces la apă (ceea ce cauzează probleme de igienă, care în timp de pandemie sunt cruciale), unde producătorii vând de pe capotele sau din portbagajul mașinilor. (…) Nu în ultimul rând, ne aflăm în luna noiembrie, la un pas de începerea iernii, iar temperaturile sunt extrem de scăzute. Expunerea producătorilor la frig, pentru o perioadă îndelungată (nu există garanția că restricțiile nu se vor prelungi peste 30 de zile) va genera un nou val de îmbolnăviri și alte efecte dramatice asupra sănătății publice”, arată semnatarii scrisorii.

De asemenea, ei vorbesc și despre impactul social al acestei măsuri: „Considerăm că impactul acestei măsuri extreme va fi devastator asupra micilor producători, contribuind astfel la adâncirea sărăciei și inegalităților sociale; în acest sens, măsura îi va afecta semnificativ și pe consumatorii care preferă sau depind de aprovizionarea cu alimente accesibile și proaspete din piețe. Piețele agroalimentare reprezintă pentru o mare pondere a micilor producători unica sursă de venit și cale de desfacere a produselor alimentare. Măsura extremă de suspendare a activităților piețelor agroalimentare închise lovește direct în micii producători, lăsându-i astfel fără nicio plasă de siguranță și la voia sorții și chiar îi împinge către un nou val de emigrare”.

În București, evacuarea piețelor se face unde e loc

Măsura gândită ad-hoc de mulți primari de a scoate în aer liber tarabele din piețele închise, pentru a evita restricția impusă de Guvern asupra locațiilor cu structură închisă, este o soluție de moment și care nu este aplicabilă peste tot, din simple motive locative.

• În sectorul 1, Piața Matache și restul piețelor de stat vor ieși cu tarabele în aerul răcoros de noiembrie.
• La fel în sectorul 2, unde primarul Radu Mihaiu a anunțat că autoritățile locale împreună cu DSP au negociat menținerea Pieței Obor deschisă, prin desființarea pereților de termopan ai noii hale.
• Sectorul 3 nu a anunțat încă măsuri pentru relocarea piețelor închise.
• În sectorul 4, piețele vor fi și ele relocate care cum poate – de exemplu vânzătorii din piețele Norilor și Timpuri Noi vor avea spații la tarabe puse pe aleea din fața Palatului Copiilor, conform primăriei conduse de Daniel Băluță.
• În sectorul 5, noul primar Cristian Popescu Piedone a anunțat măsuri similare.
• În sectorul 6, noul primar Ciprian Ciucu a făcut recensământul piețelor și autoritățile au căutat soluții de mutare a tarabelor în aer liber.