Linkuri accesibilitate

Marile contradicții din mini-carantină: De la piețele din „zona Zoster” la petrecerile nocturne


De ce sunt piețele considerate mai de risc decât mall-urile sau supermarketurile?

Restricțiile care vor intra în vigoare de luni, 9 noiembrie, echivalează cu un „lockdown parțial”, nefiind la fel de dure ca cele din starea de urgență. Câteva măsuri au ridicat însă semne de întrebare privind logica și eficiența: de ce interdicțiile nocturne, de ce piețele și nu și mall-urile.

Pragul psihologic de 10.000 de cazuri noi de Covid-19 pe zi a fost depășit vineri, iar numărul cazurilor grave internate la ATI a depășit 1.000, însă restricțiile anunțate de Guvern, cu aplicare de luni, 9 noiembrie, pe o perioadă de 30 de zile, echivalează doar cu un „lockdown parțial”, așa cum s-a impus deja în multe alte state europene.

Ca de obicei, ele au fost anunțate fără explicații detaliate din partea autorităților, iar în rândul oamenilor au apărut câteva semne de întrebare, legate de logica unora dintre aceste restricții.

1. Piețe închise, mall-uri și supermarketuri deschise

Piețele agroalimentare și târgurile de orice fel care își desfășoară activitatea în spații închise își vor suspenda activitatea de luni.

Măsura a ridicat multe semne de întrebare în public, pentru că aglomerație se poate crea și în magazine sau supermarketuri, nu doar în piețe, însă nu există o interdicție similară și pentru alte magazine sau unități comerciale care funcționează în spații închise.

Acestea vor putea funcționa fără probleme, în intervalul 5.00-21.00, iar benzinăriile, farmaciile sau unitățile de livrare la domiciliu vor putea funcționa non-stop. Care este logica, în raport cu răspândirea noului coronavirus?

Comportamentul și modul de interacțiune în mall este altfel, sunt mult mai controlate. La piețe este altfel, te duci, vrei să cumperi, folosești bani cash.
Raed Arafat, secretar de stat MAI

Secretarul de stat Raed Arafat a explicat că măsura vizează „limitarea mobilității și a contactului” între oameni. Nu este însă clar ce impact real epidemiologic are închiderea unui supermarket cu două-trei ore mai devreme decât în mod normal.

Întrebat care e logica închiderii piețelor, dar păstrării mall-urilor deschise, Arafat a răspuns că „dacă intrăm în discuția aceasta, nu mai plecăm azi de aici”. „Comportamentul și modul de interacțiune în mall este altfel, sunt mult mai controlate. La piețe este altfel, te duci, vrei să cumperi, folosești bani cash, sunt riscuri mai mari”, a explicat totuși Arafat.

Șeful Cancelariei premierului, Ionel Dancă, a argumentat că măsura vizează și protecția celor care vând în piețe și care sunt cei mai mulți persoane în vârstă, deci la risc de a se îmbolnăvi de Covid-19.

Medicul epidemiolog Doina Azoicăi, președinta Societății Române de Epidemiologie, a explicat pentru Europa Liberă că măsura de a închide piețele, dar nu și alte magazine, este cel mai probabil o decizie observațională, nu epidemiologică, fiind de fapt mai degrabă un pas intermediar, de lockdown pe jumătate.

Piețele sunt zone foarte aglomerate, de contact foarte strâns între oameni. Magazinele rămân deschise, încă nu e ca în starea de urgență. Se pot extinde aceste măsuri la toate magazinele, dar nu a fost încă declarată stare de urgență. E un pas intermediar, este un lockdown parțial cum au făcut foarte multe țări. Nu au mai făcut un lockdown veritabil, ca în luna aprilie”, a explicat medicul, pentru Europa Liberă.

Premierul Ludovic Orban a avut chiar o explicație mai colorată pentru închiderea piețelor.

El le-a calificat în mod curios și cel mai probabil fără să aibă proprietatea termenilor, ca fiind o „zonă Zoster” (boală provocată de virusul varicelo-zosterian, responsabil și pentru apariția varicelei). De altfel, premierul s-a oprit de la a mai intra în amănunte legate de ce ar putea presupune „zona Zoster” din piețe.

Acolo chiar, la Bucur Obor au fost în controale de N ori, de fiecare dată nu cred că 20% dintre cei de acolo respectau regulile - portul măştii, distanţa la statul la coadă. Pur şi simplu nu se respectă, acolo parcă e o zonă Zoster, în care... Și chiar sunt evidenţiate în analizele epidemiologilor o rată destul de mare de răspândire în pieţe, pentru că acolo e şi contactul cu banul, dai banul, îţi dă restul. Nu poţi să cumperi cu card, trebuie să dai banul cash”, a spus Ludovic Orban, la Digi 24.

2. Ce sens epidemiologic are interdicția ieșirii din casă noaptea?

De luni, ieșirile din casă în intervalul nocturn 23.00-5.00 vor putea fi făcute doar motivat și cu o declarație scrisă și semnată, așa cum se întâmpla și în perioada stării de urgență.

Excepțiile de la această interdicție sunt pentru oamenii care se deplasează în interes profesional, pentru asistență medicală, care se află în tranzit sau vin/pleacă în călătorii care se suprapun cu intervalul orar de interdicție, sau care au un motiv justificat precum îngrijirea copilului, a unor vârstnici, bolnavi sau în cazul unui deces în familie.

În perioada aceasta de noapte, este posibil ca populația care nu înțelege foarte mult la ce risc ne aflăm, să organizeze tot felul de întâlniri, petreceri.
Doina Azoicăi, medic epidemiolog

Această măsură, ca și interdicția în unele localități intrate deja în scenariul roșu epidemiologic, de a închide parcurile noaptea, a ridicat de asemenea semne de întrebare.

Ce legătură are răspândirea virusului cu orarul de circulație al oamenilor, mai ales că în aceste intervale orare oricum cei mai mulți oameni nu se află în spații publice, ci la casele lor.

Explicația lui Raed Arafat a fost legată de cazurile în care „tinerii” fac petreceri sau alte evenimente cu participare mai numeroasă:

Acesta e intervalul în care tinerii se deplasează să se viziteze, să facă petreceri, inclusiv afară. Sunt studii în alte state care au arătat că există impact. Mai multe state au luat măsura limitării mobilității”.

Arafat a recunoscut însă că cine va ține cu tot dinadinsul să facă o petrecere la el în casă, nu va putea fi împiedicat, pentru că poliția nu poate intra în domiciliile private fără un temei legal: „Petrecerile sunt interzise, dacă cineva riscă, face pe răspunderea lui. Noi nu putem spune că interzicem ceva în interiorul domiciliului”.

Totuși, Raed Arafat a spus că această decizie nu se bazează pe niște „cifre” sau studii epidemiologice făcute de autoritățile române, care să arate că petrecerile private la domiciliu sunt un risc de Covid-19:

Nu pot să vă spun că avem astfel de cifre. Știm de analize făcute de alte țări, Spania a avut o astfel de analiză”.

În perioada aceasta de noapte, este posibil ca populația care nu înțelege foarte mult la ce risc ne aflăm, să organizeze tot felul de întâlniri, petreceri. Aceasta este motivarea ca în perioada de noapte să se interzică circulația, pentru evitarea unor eventuale astfel de reuniuni, care de obicei înseamnă un număr mare de persoane. La fel s-a implementat și în Franța, și în Germania. La parcuri este același motiv. Parcuri, zone de promenadă, în perioada aceasta a nopții când nu se împiedică activitatea cotidiană a omului care este disciplinat, merge la serviciu, poartă mască. Ne aducem aminte de imaginile din parcul Herăstrău sau de la petrecerile care se făceau într-o perioadă când existau de asemenea restricții”, a explicat pentru Europa Liberă medicul epidemiolog Doina Azoicăi.

3. Campania electorală este mai presus de Covid-19

În ciuda restricțiilor impuse cetățenilor, regulile pentru desfășurarea campaniei electorale au rămas neschimbate. Chiar dacă există și acolo restricții, impuse printr-un ordin al ministrului Sănătății, ele au ridicat de asemenea semne de întrebare – de ce sunt permise în continuare adunări sau acțiuni la domiciliile cetățenilor, în condițiile epidemiologice care se agravează.

  • evenimentele electorale sunt permise în spații închise, cu maximum 20 de participanți. Ele trebuie limitate la cel mult două ore și să respecte toate regulile de igienă – mască, dezinfectanți, etc.
  • în aer liber, evenimentele electorale pot fi organizate cu cel mult 50 de participanți și cu asigurarea unui spațiu de cel puțin 4 metri pătrați pentru fiecare participant.
  • în cazul acţiunilor desfăşurate pe stradă, numărul persoanelor care se deplasează în grup sau formează un grup este limitat la maximum 6.
  • în cazul acţiunilor din uşă în uşă, numărul persoanelor care compun echipele este limitat la maximum 2.

Epidemiolog: „Toți sar cu modelul Suediei. Acolo populația are educația de a se autoproteja”

Toți au sărit în sus cu modelul Suediei. Acolo populația are un comportament și o educație de a se autoproteja. Nu trebuie să fii epidemiolog ca să constați faptul că nu toată lumea respectă aceste reguli.
Doina Azoicăi, medic epidemiolog

Epidemiologul Doina Azoicăi explică pentru Europa Liberă că mentalitatea multor dintre cei care respectă regulile comune (mască, distanțare, igienă) și văd aceste restricții ca pe o pedeapsă nejustificată ar trebui să înceteze, pentru că „nu toată lumea respectă aceste reguli”.

Lumea zice uite, eu am purtat mască și nu s-a schimbat nimic, tot crește numărul de cazuri. O parte dintre noi respectăm, dar altă parte nu. Toți au sărit în sus cu modelul Suediei. Acolo populația are un comportament și o educație de a se autoproteja. Nu trebuie să fii epidemiolog ca să constați faptul că nu toată lumea respectă aceste reguli. Nu este o generalizare, dar nu suntem antrenați în a respecta niște reguli în toată masa populației. Pot fi una sau două excepții, dar la noi sunt mult mai multe decât una sau două persoane care nu respectă”, spune președinta Societății Române de Epidemiologie.

Medicul mai spune că dacă aceste restricții nu sunt respectate de cei mai mulți dintre români, numărul cazurilor de Covid-19 nu va scădea:

Aceste măsuri, dacă nu sunt luate de marea majoritate a populației, ele nu vor da rezultate. Este ca și la imunitatea de grup, dacă nu se imunizează prin vaccinare sau prin trecerea prin boală o proporție de 70-80% din populație, rezultatul nu se vede”.

Facebook Forum

Momentul în care Joe Biden este învestit ca președinte al SUA
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:01:05 0:00
XS
SM
MD
LG