Linkuri accesibilitate

„Operațiunea specială” din Ucraina | Cum a scos propaganda rusă cuvântul „război” din vocabularul unor români


Unele dintre cele mai importante publicații finanțate de statul rus au fost interzise după ce Rusia a atacat Ucraina.

Cenzurarea principalelor publicații ale Moscovei, RT și Sputink, de către oficialii europeni a dus la o creștere a activității online de promovare a mesajelor propaganistice ale Kremlinului.

Dacă Lev Tolstoi ar fi trăit aceste vremuri și și-ar fi propus să prezinte istoria altor două familii chemate să lupte sub steagul urmașilor Imperiului Rus, titlul romanului său s-ar fi lovit puternic de cenzura de la Moscova. „Război și pace” nu ar fi acceptabil pentru Kremlinul anului 2022.

Când devin agresori, rușii nu mai duc războaie, ci „operațiuni speciale”.

O spun în intervențiile publice, în documentele Roskomnadzorului (comisia de cenzură a internetului) și în toate mesajele cu care au invadat Occidentul, prin intermediul unei arme moderne - „trolii”.

E o tradiție ca Rusia să folosească aceeași tehnică de inundare a spațiului informațional cu numeroase afirmații false după un eveniment. S-a întâmplat după doborârea zborului 17 al companiei „Malaysian Airlines” și invadarea în 2008 și ocuparea de atunci a Georgiei. Propaganda Rusiei are ca scop deturnarea atenției de la rolul pe care Kremlinul îl are în anumite evenimente.

UCRAINA – Oameni la locul prăbușirii unui avion de pasageri în apropierea satului Grabovo din regiunea Donețk, 17 iulie 2014
UCRAINA – Oameni la locul prăbușirii unui avion de pasageri în apropierea satului Grabovo din regiunea Donețk, 17 iulie 2014

Narativele războiului informațional ajung și în România și sunt preluate de personaje cunoscute sau de grupuri care își asumă deschis afilierea la Moscova. Variațiunile se învârt în jurul acelorași teme: nu există război, istoria este cea prezentată de Rusia și nu cea factuală, ucrainenii sunt un neam inventat și nu trebuie ajutați.

Platformele pe care se manifestă prorușii sau trolii care le susțin cauza sunt online, iar dintre rețelele sociale românești, Facebook este cea mai vizibilă. Telegram a devenit și el, mai nou, un canal de propagandă, după ce mai multe platforme de social media a interzis accesul RT și Sputnik pe rețelele sociale.

„Operațiune de salvare, nu război”

Principala temă a propagandei ruse legată de confruntarea armată din Ucraina este catalogarea agresiunii împotriva Ucrainei în afara semanticii cuvântului „război”. Mesajul a fost transmis de la Kremlin de nenumărate ori. În ieșirile publice, niciunul dintre oficialii ruși de top, printre care Vladimir Putin sau Serghei Lavrov, nu rostesc cuvântul „război”. Este „operațiune specială de salvare”, „de demilitarizare” sau „de denazificare”.

Mesajul merge mai departe de declarațiile publice ale liderilor de la Kremlin. Postul de televiziune Al Jazeera English a descoperit o declarație a comisie de cenzură a internetului din Rusia, Roskomnadzor , prin care avertizează populația că referirea la campania militară în curs ca la o „invazie”, „atac” sau „declarație de război” va duce la blocarea site-ului web ofensator.

Aceeași sursă arată că, începând de marți, școlile din Rusia au avut cursuri speciale de studii sociale cu tematică de război, în care profesorii trebuie să spună școlarilor dintre clasele a șaptea și a unsprezecea poziția oficială a guvernului cu privire la istorie și la ceea ce Kremlinul consideră „operațiune specială”.

Lecțiile ar fi fost predate pe baza unor manuale făcute publice de o instituție media independentă din Rusia. Conform acestora, națiunea ucraineană nu a existat până în secolul al XX-lea și în 2014 a suferit o lovitură de stat sângeroasă care a instaurat un regim marionetă american.

Manualul arată că autodeclaratele republici populare Donețk și Lugansk din estul Ucrainei s-au ridicat împotriva Ucrainei au fost asediate și supuse unui „genocid” timp de opt ani, pe care Rusia îl previne acum printr-o „operație specială de menținere a păcii”. Aceleași materiale arată în mod explicit că acesta „nu este un război”.

Din manualele scrise pe repede-înainte, narațiunile ajung cu succes în întreaga lume prin intermediul rețelelor sociale. În România, narațiunile ruse performează pe Facebook și se încadrează în temele majore identificate de Departamentul de Stat al SUA.

„Revizionismul istoric - Ucraina, un stat inventat”

Atunci când nu se mulează pe obiectivele politice ale Kremlinului, istoria este rescrisă sau negată. Una dintre temele preferate în spațiul online românesc este legată de ideea că Ucraina este un stat inventat.

Tema nu este nouă, ea apare răzleț în articole de pe diverse bloguri încă din 2016.

Cel care a repus-o pe tapet încă din perioada în care Rusia amenința doar la granițe statul ucrainean este Călin Georgescu, premierul desemnat al AUR pentru alegerile din 2020 și candidatul la funcția de președinte de onoare al partidului. Într-o emisiune televizată el susținea ideea că România trebuie să se apropie de Rusia tocmai pentru că Ucraina este un stat inventat.

Călin Georgescu a fost mai bine de un an preimerul desemnat al AUR pentru funcția de premier și numele vehiculat pentru cea de președinte de onoare al partidului. El este un rusofil asumat care promovează mesajele Kremlinului de ani buni.
Călin Georgescu a fost mai bine de un an preimerul desemnat al AUR pentru funcția de premier și numele vehiculat pentru cea de președinte de onoare al partidului. El este un rusofil asumat care promovează mesajele Kremlinului de ani buni.

Între timp, chiar în preziua invaziei, pagina de Facebook prin intermediul căreia acesta era promovat a anunțat că e în căutare de premier. Rescrierea istoriei nu se reduce doar la momentul înființării Ucrainei.

Alte teme unde aplică aceeași metodă sunt cele legate de Gulag, Marea Foamete din Ucraina, cunoscută sub numele de „Holodomor” și pentru multe alte evenimente în care acțiunile istorice ale Kremlinului nu corespund scopurilor sale politice actuale.

„Rusia este o victimă a Occidentului”

Rusia este prezentată ca o victimă a Occidentului, iar acțiunile sale agresive reprezintă doar o reacție firească și inocentă a Rusiei la atacurile și provocările constante din partea SUA și NATO, care au dorit extinderea alianței către est.

Tema nu este nouă, și a fost pusă pe tapet de la precedenta invadare a Ucrainei. Guvernul rus și canalele media de dezinformare controlate de stat au început să-i acuze pe toți cei care puneau la îndoială acțiunile Rusiei că sunt xenofobi.

Faptul că Rusia propagă afirmația falsă că civilizația occidentală este în colaps și s-a îndepărtat de la „valorile tradiționale” este o altă temă identificată de Departamentul de Stat.

Urmări ale „operațiunii speciale” derulată de Kremlin în acestei zile în Ucraina.
Urmări ale „operațiunii speciale” derulată de Kremlin în acestei zile în Ucraina.

Ideea se bazează pe faptul că civilizația occidentală lucrează pentru a garanta siguranța și egalitatea persoanelor LGBTQI+ și promovează concepte precum egalitatea femeilor și multiculturalismul.

Dispariția civilizației occidentale este una dintre cele mai vechi teme recurente de dezinformare a Rusiei, afirmațiile privind „Occidentul în declin” fiind documentate începând din secolul al XIX-lea.

„Refugiații nu merită ajutați”

O altă temă care duce la polarizarea în războiul contra Ucrainei este legată de ajutorul pe care oamenii sau instituțiile îl dau refugiaților. Tema se regăsește și în Republica Moldova, după cum a amintit Maia Sandu. Conform Europa Liberă Moldova, șefa statului a vorbit într-un briefing ținut la o zi după ce un demnitar guvernamental de la Chișinău a semnalat existența unor „agenți instigatori”, care ar „provoca” atitudini negative din partea localnicilor față de refugiații din țara vecină.

„Să nu mai distribuim materiale video și postări care ne divizează, incită la ură și contribuie la încordarea atmosferei în țară”, a spus Sandu, scoțând în evidență faptul că discursul de ură este răspândit fulgerător pe rețelele de socializare online.

În România, narativele legate de ajutorul dat ucrainenilor merge în special spre ideea că sunt suficient de mulți români săraci care ar trebui ajutați.

Iată câteva exemple:

„Pentru cei ce și-au schimbat culorile la profil…
După ce va trece toată nebunia aceasta a culorilor albastru-galben , aduceți-vă aminte și de albastru-galben și roșu …oamenii care dorm pe stradă, copii infometați, oamenii ce n-au văzut curentul sau apa potabilă niciodată…
#solidari#cu#străinii#indiferență#față#de#ai#noștri„ se arată într-un mesaj preluat pe multe din grupurile pe care se promova Călin Georgescu.


„România trebuie să stea departe de conflict”

O altă temă menită să instituie panica este apelul repetat la a nu implica România în acest conflict prin ajutorul dat Ucrainei. Oferirea de echipamente militare și altfel de ajutor ar urma să atragă furia Rusiei urmată de urgia asupra României.

Mesajul a venit chiar și de la tribuna Parlamentului. Într-o intervenție de după decizia de ajutorare militară a Rusiei, deputata Anamaria Gavrilă, actualmente independentă, fostă membră AUR, susținea că ar trebui trimis ajutor militar din alte țări, nu din România, iar Guvernul ar trebui să stea departe de conflict.

Cine propagă mesajele proruse

Cele mai mari promotoare ale mesajului Kremlinului în România au fost cele două oficioase ale Kremlinului interzise în întreg spațiul Uniunii Europene și, mai nou, de Facebook, Twitter, Youtube, Instagram, Tik Tok și Google. Există în continuare însă grupuri și pagini care promovează mesajele de la Kremlin. Câteva din ele sunt asumate ca mesageri ai Rusiei.

„Prietenii lui Vladimir Putin” este unul dintre aceste grupuri de Facebook administrat , o editorialistă Sputnik. După închiderea site-ului, materialele acesteia au fost trecute pe o platformă Wordpress, iar mesajele Kremlinului ajung într-un grup de pe platforma Telegram.

„Vești din Rusia” este un alt grup creat pentru transmiterea mesajelor de la Kremlin, pagină creată în 2018 care promovează majoritatea narativelor Rusiei.

Roexit și mesajele de susținere a Rusiei

Majoritatea celor care postează mesaje care susțin propaganda rusă sunt fie promotori ai mesajelor antivacciniste, fie susținători ai ideii de Roexit. Iulian Capsali, propunerea AUR pentru CA al TVR arată, de pildă, că nu avem niciun motiv să fim solidari cu Ucraina.

„Vă rog, nu-mi cereți solidaritate cu cel mai ostil stat la adresa României din ultimele decenii”, a scris Capsali într-o postare pe Facebook în care a argumentat invocând agresiunile Ucrainei asupra României și încălcarea drepturilor minorităților române din statul vecin.
Avocatul Dan Chitic, promovează și el narațiunile Rusiei. El este unul dintre promotorii Roexit, militanții anti-vaccinare Covid și promotor al legii suveranității.
„Când îți dorești cu adevărat ceva e foarte posibil sa îl obții. Ucrainenii se pare că și-au dorit mult și demult in război… uite ca îl au”, a scris acesta.


Mihai Lască, deputat independent, fost AUR chiar a inițiat un protest pe 8 martie pentru a cere neutralitatea României.

„Românii sunt încă hărțuiți și prin vămi la intrarea în țară pe când refugiații și emigranții asiatici care vin din Ucraina trec nestingheriți prin vamile noastre chiar și fără a prezenta actele de identitate”, a arătat demnitarul, zilele trecute.


Senatoarea Diana Șoșoacă, ziaristele Oana Lovin și Iosefina Pascal sau Cozmin Gușă se adaugă listei celor care promovează mesaje rusești.

Excesul autorităților române

Uniunea Europeană a interzis difuzarea programelor entităților finanțate de Kremlin - Russia Today și Sputnik la începutul acestei săptămâni. Facebook, Twitter, Youtube, Tik-Tok și Google s-au raliat deciziei și au dispus și ele blocarea celor două media la platformele de social media.

Joi seară, Directoratul Național de Securitate Cibernetică a dispus închiderea a 11 site-uri și restricționarea accesului în România pentru 72 de IP-uri. Acestea ar fi promovat în România atacuri cibernetice și de tip malware.

Măsura este puternic contestată și, spun reprezentanții mass-media, poate da ocazia la abuzuri. Jurnalista Codruța Simina, specializată în fake-news și dezinformare spune că modul în care autoritățile au intervenit pe piața media nu este nici constituțional, nici legal și nici util pentru toată media.

„Înțeleg că este o situația în care avem un război la graniță, este o situație în care informațiile contează, dar, nu mi se pare deloc firesc să existe o entitate de stat care să decidă, la un moment dat, ce presă face propagandă și ce presă nu. Cine sunt oamenii care fac liste cu ce ziare trebuie să fie restricționate de la o zi la alta și care nu. Dar cu siguranță nu o entitate din interiorul guvernului ar trebui să facă asta”, a declarat Codruța Simina pentru Europa Liberă.

  • 16x9 Image

    Oana Despa

    A lucrat mai bine de 20 de ani în televiziune unde a fost reporter specializat pe domeniul Justiției sau a condus secții de Investigații. A produs una dintre emisiunile de impact despre devalizarea României după 1989 - România furată. În prezent este pasionată de alfabetizare media și combaterea dezinformării.

XS
SM
MD
LG