La 1 ianuarie, când gazele naturale rusești au încetat să curgă spre vest prin Ucraina, a fost sfârșitul unei ere.
A fost, de asemenea, o lovitură pentru Moscova, subliniind modul în care decizia președintelui Vladimir Putin de a purta un război total împotriva Ucrainei a subminat capacitatea Rusiei de a folosi aprovizionarea cu energie ca pârghie de influență în mare parte din Europa.
Dar nu și în Moldova.
Potrivit analiștilor și oficialilor, Rusia încearcă să folosească întreruperea ca parte a unui efort concertat de a slăbi guvernul pro-occidental din această mică țară, care se află între Ucraina și România – membră a Uniunii Europene – și unde Kremlinul urmărește să recâștige influență și control.
După decenii de dependență de gazul rusesc pentru încălzirea locuințelor și alimentarea fabricilor, Moldova și-a diversificat în ultimii ani sursele de energie, stimulată în parte de invazia la scară largă a Ucrainei de către Rusia în 2022, care a determinat întreaga Europă să își regândească aprovizionarea cu energie.
Asta înseamnă că întreruperea, care a fost rezultatul refuzului Ucrainei de a prelungi un contract de tranzit cu gigantul rus de stat Gazprom, nu a avut un impact imediat prea mare în cea mai mare parte a țării. La patru zile de la oprirea fluxului de gaze, majoritatea gospodăriilor din Moldova erau calde și luminate.
Situația este mai sumbră în Transnistria, bucata de teritoriu renegat de pe malul stâng sau estic al râului Nistru, care are trupe rusești pe teritoriul său și își guvernează propriile afaceri cu sprijinul Moscovei.
În urma acestei întreruperi, mulți dintre cei 450.000 de locuitori ai regiunii au purtat haine suplimentare, au aprins încălzitoarele electrice și au tremurat în casele lor. Un oficial de rang înalt din cadrul așa-zisului guvern local a declarat că a forțat închiderea tuturor companiilor industriale, cu excepția producătorilor de alimente.
Alimentarea nemulțumirilor
Rusia ar putea spera să folosească situația pentru a agrava tensiunile dintre guvernul Moldovei și autoritățile și cetățenii obișnuiți din Transnistria, alimentând în același timp nemulțumirea cu privire la creșterea prețurilor în întreaga țară.
În afara regiunii separatiste, Moldova obținea până de curând 80% din energia sa electrică de la Kurchugan, o centrală electrică din Transnistria care era alimentată cu gaz rusesc. În prezent, centrala este alimentată parțial de cărbune importat. Se așteaptă ca Moldova să înceapă să importe mai multă energie electrică din România în acest an, deși prețurile vor fi probabil mai mari.
Rusia ar putea livra o parte din gaz Moldovei prin conducta TurkStream din Marea Neagră, atenuând criza din Transnistria și aprovizionând Kurchugan. Oficialii moldoveni, care au declarat o stare de urgență de 60 de zile atunci când a devenit clar că Gazprom va opri fluxurile de gaze la 1 ianuarie, ar fi fost surprinși că Gazprom nu a încercat să continue livrările TurkStream.
„Rușii sunt în mod clar în joc nu doar pentru a face presiuni asupra Ucrainei, Europei și Moldovei”, a declarat William Hill, un fost ambasador al SUA care a lucrat ani de zile în Moldova. „Dar au abandonat Transnistria, iar acest lucru este cu adevărat surprinzător pentru toată lumea”.
„Ce au făcut rușii cu procura lor de 30 de ani pe malul stâng al râului Nistru este remarcabil”, a spus Hill. „Oamenii își vor aminti acest lucru. Acolo se îngheață”.
Invazia Ucrainei a împins autoritățile de facto din Transnistria mai aproape de guvernul central din Chișinău, capitala Moldovei. Comportamentul rece pe care regiunea îl primește acum din partea Rusiei s-ar putea întoarce împotriva Moscovei, accelerând acest proces.
Dar Moscova depune, de asemenea, eforturi susținute pentru a arunca vina asupra guvernului pro-occidental – iar conducerea din Transnistria pare să fie de acord cu aceasta, respingând ofertele de sprijin ale Chișinăului, cum ar fi generatoare, ajutor umanitar și materiale medicale esențiale.
„Propaganda rusă de stat [a început] să răspândească mesaje care învinuiesc Moldova și guvernul său pentru situația creată și care descriau scenarii apocaliptice pentru regiune cu câteva săptămâni înainte de încetarea tranzitului de gaze”, a declarat Maria Golubeva, fost parlamentar leton, care este membru al Centrului pentru Analiza Politicilor Europene, un think tank din Washington.
Propagandă intensificată
Propaganda s-a intensificat în jurul datei de 1 ianuarie, a declarat ea pentru RFE/RL, adăugând: „Cred că ne putem aștepta la o spirală în următoarele câteva săptămâni, pe măsură ce autoritățile transnistrene de facto ignoră propunerile de soluții ale Moldovei”.
La 2 ianuarie, vorbind despre livrările către Europa, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a declarat fără dovezi că „responsabilitatea pentru încetarea livrărilor de gaz rusesc revine în întregime Statelor Unite și regimului marionetă de la Kiev”, precum și susținătorilor europeni ai Ucrainei.
Închiderea vine cu luni de iarnă rămase de îndurat și cu tensiuni politice persistente în Moldova înainte de alegerile parlamentare așteptate în toamnă.
Președinta pro-occidentală Maia Sandu a câștigat realegerea în noiembrie, după o campanie marcată de acuzațiile guvernului privind amestecul agresiv al Rusiei. Partidul pro-UE s-a impus cu o marjă foarte mică în cadrul unui referendum privind potențiala integrare ulterioară a Moldovei în Uniunea Europeană.
Kremlinul are în mod clar în vedere alegerile parlamentare, a declarat Oana Popescu-Zamfir, director al GlobalFocus Center, un think tank cu sediul în România, și cercetător asociat la European Council on Foreign Relations.
Partidul de guvernământ al lui Sandu „nu este la fel de bine plasat pentru acest lucru cum au fost pentru alegerile prezidențiale și referendumul UE, astfel încât este suficient pentru Rusia să adauge un pic de presiune pentru a-i împinge într-o zonă în care vor pierde alegerile”, a declarat ea pentru RFE/RL, într-un interviu telefonic.
Moldova poate cumpăra gaz în avans și îl poate livra de pe piața europeană, dar la „prețuri mult mai mari” decât a plătit către Gazprom, a spus Popescu-Zamfir.
„Deci, bănuiesc că strategia rusă este să-i facă să-și cheltuiască tot bugetul [pe energie] în loc să-l cheltuiască pe ceva legat de dezvoltarea economică în general, să-l cheltuiască pentru a trece iarna”, a spus ea. „Apoi, pe măsură ce se apropie alegerile, vor avea o inflație și mai mare, prețuri și mai mari decât cele pe care le au deja, care sunt destul de ridicate.”
Fără un ajutor suficient din partea Occidentului, a spus ea, „aceasta este o strategie care poate funcționa”.
Serviciu Europei Libere Moldova a contribuit la acest articol.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
