Premierul Ludovic Orban spune că este pregătit să dea OUG pentru alegerea primarilor în două tururi, dacă CCR va decide că legea este neconstituțională.
„Dacă CCR ar putea să decidă că ar fi neconstituțională angajarea răspunderii pe această lege, îmi pare rău, dar găsim alte soluții. Dăm OUG.
Dacă angajarea răspunderii e neconstituțională, atunci apelăm la OUG, că văd că până acum OUG au scăpat controlului constituțional (...) Eu refuz să cred că într-o situație pe care am descris-o, și anume aceea că parlamentul în trei ani de zile a refuzat să dezbată și să adopte un proiect de lege, eu refuz să cred că poate fi considerată neconstituțională o încercare a guvernului de a adopta această modificare prin angajarea răspunderii”, a spus Orban, la Realitatea PLUS, preluată de Mediafax.
Orban a explicat că nu a ales de la început varianta ordonanței de urgență pentru că asumarea răspunderii este mult mai democratică și permite depunerea de amendamente la lege.
„Aveam două variante, să emit ordonanță de urgență sau să îmi angajez răspunderea. Există o diferență mare între OUG și angajare. OUG o emite Guvernul, fără să întrebe pe nimeni, fără să consulte Parlamentul.Am anunțat că am ales varianta angajării răspunderii care este mult mai democratică, pentru că parlamentarii pot să depună amendamente. Am acceptat patru amendamente. În procedura de angajare a răspunderii se poate declanșa controlul constituțional. Iar spre deosebire de OUG, opoziția care nu e de acord poate opri intrarea în vigoare a proiectului prin moțiune de cenzură. Este o procedură mult mai democratică”, a explicat Ludovic Orban.
Comisia de Monitorizare a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei a cerut Comisiei de la Veneția să emită un punct de vedere cu privire la schimbarea legislației electorale din România, făcută miercuri, prin asumarea răspunderii în parlament de către guvernul Orban.
Sesizarea a fost făcută de senatorul PSD Titus Corlăţean, care s-a plâns de poziția PNL și USR în cadrul comisiei de monitorizare, acuzând tentative de tergiversare a discuției. Corlățean a spus că cele două partide s-ar fi folosit de influența lor la nivelul comisiei, prin grupurile europene din care fac parte, PPE și ALDE, ultimul dând și șefia comisiei de monitorizare, pentru a împiedica sesizarea Comisiei de la Veneția.
Pe de altă parte, Parlamentul European a respins miercuri cererea PSD de realizare a unei dezbateri pe tema modificării legislației din România privind alegerea primarilor în două tururi de scrutin, pentru care guvernul și-a angajat miercuri răspunderea în parlament.
Premierul Ludovic Orban a spus miercuri, în fața plenului reunit, că prin revenirea la două tururi în alegerea primarilor se asigură o mai mare legitimitate pentru aleșii care vor prelua frâiele localității pentru următorii patru ani. Orban a dat exemplul celor 50 de primari care au fost aleși într-un tur de scrutin cu votul a doar 20% dintre localnicii cu drept de vot, în vreme ce pentru demiterea unui primar e nevoie de votul a 50% plus unu din numărul total al alegătorilor.
PSD a anunțat deja că joi va depune moțiune de cenzură, drept conferit prin procedura angajării răspunderii.
Cum s-a ajuns la alegerea primarilor într-un singur tur de scrutin
În primăvara anului 2010, preşedintele de la acea vreme, Traian Băsescu, propune ca alegerea primarilor să se facă într-un singur tur de scrutin și pledează pentru avantajele acestui tip de alegeri, dând exemplul președinților de consilii județene unde opera un singur tur de scrutin.
- Pe 19 octombrie 2010, proiectul de lege privind alegerea primarilor într-un singur tur este înregistrat în parlament.
- Semnează: 37 de parlamentari de la PDL, 18 de la PSD, 3 independenţi, 2 de la minorităţi şi unul de la PNL.
- Legea nu trece de Senat pentru că social-democrații nu o susțin dându-și seama că avantajează PDL. Au votat pentru: 29 de senatori PDL, 9 UNPR și 7 de la UDMR. Împotrivă au votat: 28 de senatori PSD, 12 de la PNL, 2 din PDL și s-a abţinut un senator PSD.
- Pe 31 mai 2011, legea trece în Camera Deputaților, unde se dă votul decisiv, coaliția aflată la guvernare având o majoritate clară, cu 174 de voturi pentru, 110 împotrivă și trei abțineri. Au votat pentru: 117 deputaţi PDL, 22 UDMR, 16 de la minorităţi, 14 de la UNPR, 5 neafiliaţi. Împotrivă au votat: 57 de la PSD, 52 de la PNL și unul de la PDL. S-au abținut doi deputați de la PNL și unul de la PSD.
- Și social-democrații și liberalii au condamnat promovarea proiectului, pe care l-au numit un pas înapoi pentru democrație.
- După adoptarea legii, mai multe organizaţii civice îi cer președintelui Traian Băsescu să nu promulge legea. Acelaşi lucru îl solicită şi PSD, PNL, PC şi inclusiv europarlamentarul PDL, Cristian Preda. Pe 22 iunie 2011, Traian Băsescu promulgă legea.
La scurt timp de la promulgarea legii, liderii USL, Victor Ponta şi Crin Antonescu, anunţă că alianța va avea candidaţi comuni în majoritatea primăriilor din ţară la alegerile locale din 10 iunie 2012.
- USL (PSD-PNL-PC) devine marele beneficiar al alegerii primarilor într-un singur tur de scrutin, motiv pentru care aceste partide nu mai sunt interesate de schimbarea legislației.
- PDL, artizanul alegerii primarilor într-un singur tur, pierde numeroase primării de oraşe şi municipii, iar la consiliile generale din 14 judeţe plus Bucureştiul mai păstrează doar Aradul şi Alba.
După ce PSD forţează ieşirea PNL de la guvernare şi USL se rupe, liberalii răspund prin fuziunea cu PDL în vara lui 2014.
În acest moment sunt două blocuri politice mari, PNL şi PSD, ambele avantajate de alegerea primarilor într-un singur tur.
În toamna lui 2014, PSD face o mişcare neprevăzută, guvernul Ponta iese cu „Ordonanţa Dragnea”, prin care li se permite aleșilor locali să își aleagă partidul fără a-și pierde mandatul.
- Aproape 500 de primari, cei mai mulţi din PNL (adică PNL și fostul PDL) sunt înregimentaţi în PSD şi UNPR.
- Momentul se soldează cu un dezechilibru între cele două blocuri politice.
PNL nu mai este avantajat de alegerea primarilor într-un singur tur de scrutin şi începe o campanie pentru alegerea în două tururi.
- În primăvara anului 2015 încep în parlament lucrările Comisiei de Cod electoral.
- Comisia are 15 membri: 7 de la PSD+UNPR, 5 de la PNL, unul de la ALDE, unul de la UDMR și unul de la minorităţi. Deciziile importante se iau cu două treimi, adică cu 10 voturi. Pentru alegerea primarilor într-un singur tur optează PSD+UNPR, ALDE şi UDMR, iar reprezentantul minorităţilor merge pe mâna guvernului, adică a PSD.
- Existând cele 10 voturi necesare, în raportul comisiei se merge pe varianta alegerii primarilor într-un singur tur. PNL, care optează pentru alegeri în două tururi, este depășit numeric cu doar cele cinci voturi ale sale.
- Pe 6 mai, în plenul Camerei Deputaţilor, liberalii fac o ultimă încercare, readucând în discuție amendamentele respinse la comisie privind alegerea primarilor în două tururi și nu într-unul, dar coaliţia majoritară respinge amendamentele și în plen.
- Vot final: 278 voturi pentru - 160 de la PSD+UNPR, 22 de la ALDE, 13 de la UDMR, 8 de la PND, 54 de la PN și 8 neafiliaţi. Împotrivă au votat 22, din care 14 de la PNL, 3 de la PND, unul de la ALDE și 4 neafiliați. Au existat și 14 abțineri, dintre care 9 de la PNL, 2 de la UDMR, unul de la minorități și doi neafiliați. În ciuda votului împărțit, liberalii declară că au votat legea, care privea alegea administrației publice locale, cu rezerva față de alegerea primarilor într-un singur tur de scrutin.
- Președintele Klaus Iohannis promulgă legea.
Pe 28 septembrie 2015, PNL înregistrează la Senat o iniţiativă legislativă de modificare a Legii alegerilor locale, care prevede alegerea primarilor în două tururi de scrutin.
- Pe 3 decembrie, Comisia juridică adoptă un raport favorabil
- Pe 8 decembrie, în plen, cu 54 de voturi pentru (PSD, UNPR, ALDE şi UDMR) şi 27 de voturi împotrivă (PNL), iniţiativa legislativă este retrimisă la comisii.
- Pe 17 decembrie, comisia adoptă un raport negativ, care urmează să intre în plen, când va decide Biroul Permanent al Senatului, unde fosta coaliţie de guvernare deţine majoritatea.
