Linkuri accesibilitate

Ordonanța pe lăcomia fiscală amânată, dar nu abandonată


Romania-PM Viorica Dancila and President Klaus Iohannis, gouvernment meeting, Bucharest, 20 dec 2018

Guvernul a făcut un pas înapoi în privința Ordonanței de urgență pe teme fiscale.

În urma ședinței de Guvern din 20 decembrie, la care a participat și președintele Klaus Iohannis, Executivul a amânat o decizie. Proiectul nu a primit avizul Comitetului Economic și Social, format din patronate, sindicate și reprezentanți ai societății civile.

Prezența președintelui Iohannis la ședința de Guvern de joi a fost motiv de dispută politică referitoare la rolul șefului statului în momentul în care prezidează reuniunea Cabinetului. Klaus Iohannis a criticat intențiile Executivului. El le-a atras atenția că prezidează ședința, dar că „decizia, dar şi răspunderea asupra punctelor în discuţie la şedinţa de Guvern aparţin Guvernului, în speţă doamnei prim-ministru”. Șeful statului le-a mai spus miniștrilor cabinetului Dăncilă că participarea sa la ședința de Guvern „nu poate fi nici îngrădită, nici limitată în timp”, însă le-a solicitat acestora să înțeleagă prezența lui la discuții „în cheia colaborării obligatorii”, în contextul în care România va prelua președinția Consiliului UE. Precizarea prezidențială a venit după ce premierul Viorica Dăncilă a spus că șeful statului participă doar la prima parte a discuției, nu și la ședința dedicată temelor economice, unde s-ar fi încadrat ordonanța.

Este pentru a doua oară când șeful statului face apel la prerogativele constituționale și prezidează o ședință a executivului. Klaus Iohannis a mai prezidat o ședință de guvern în ianuarie 2017, pe vremea guvernului Grindeanu, când s-a opus adoptării OUG 13, cu amnistia și grațierea, dar care au fost adoptate de Executiv după ce Iohannis a plecat de la Palatul Victoria. Ordonanța a fost retrasă la presiunea străzii, după proteste care au adunat peste o jumătate de milioane de oameni.

Proiectul de ordonanță prezentată public în urmă cu două zile de șeful finanțelor de la București, Eugen Teodorovici, ar urma să cuprindă măsuri de taxare a activelor bancare, mai precis o „taxă pe lăcomie”, stabilită în funcție de ROBOR, dar și plafonarea prețului gazelor, precum și schimbări legate de sistemul de pensii private. Măsurile propuse de șeful Finanțelor au fost dur criticate de reprezentanții mediului de afaceri, iar bursa de la București a înregistrat miercuri cea mai mare scădere din 2008 până în prezent, de peste 11 procente. Declinul, mai temperat însă, a continuat și joi, în așteptarea unei decizii a Executivului. În fața acestei reacții, premierul Dăncilă a anunțat că nu va renunța la acest OUG pentru că acestea „vor aduce beneficii românilor”.

Noua viziune a premierului României privind Pilonul II de pensii
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:00:49 0:00


„Opriți asaltul asupra economiei” a fost solicitarea fermă a Camerei de Comerț Româno-Americane la adresa măsurilor de taxare. Nu sunt singurii reprezentanți ai mediului de afaceri local care au tras semnale de alarmă cu privire la proiectul ministrului de Finanțe, căci și alte companii au criticat lipsa de transparență a Executivului, precum și disponibilitatea redusă de a purta discuții cu mediul de afaceri. Membrii Consiliului Investitorilor Străini s-au arătat dezamăgiți de discursul autorităților care sugerează că „străinii” încearcă să facă rău României. „O națiune divizată nu este ușor de guvernat. O națiune divizată este doar o națiune mai săracă”, a arătat organizația care regrupează 130 de companii cu peste 180.000 de angajați. Reprezentanții Confederației Naționale Sindicale „Cartel Alfa” au criticat, la rândul lor, măsurile fiscal-bugetare propuse de executiv precum și modul în care acestea au fost prezentate nu demonstrează decât „o lipsă totală de responsabilitate a Guvernului față de cetățeni”.

Ionuț Simion, country managing partner al companiei de consultanță și audit PwC, a atras atenția că „măsurile anunțate de autorități riscă să afecteze competitivitatea României”, sunt „neclare, generatoare de incertitudine și la limita infrigmentului”. Ionuț Simion a mai precizat, printr-un comunicat de presă, că stabilitatea și predictibilitatea ar trebui să fie regulile de bază și că pentru aplicarea unor măsuri ar fi fost nevoie și de „o imagine clară a efectelor pe termen mediu și lung în plan economic și social”.

Criticii proiectului guvernamental spun că Executivul de la București mizează pe circa 10 miliarde de euro care ar urma să se adune la bugetul de stat din noile taxe, pe fondul unor creșteri de salarii și de pensii care nu pot fi susținute. În 2017, statul s-a împrumutat la nivelul de 35% din PIB, o măsură criticată de analiștii financiari și de președintele Iohannis. Practic, întârzierea adoptării bugetului de stat din 2019 este pusă pe seama unei lipse de venituri.

Multimedia

Florin Iordache laudă decizia excluderii Anei Birchall din PSD
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:01:22 0:00
Mai mult
XS
SM
MD
LG