Linkuri accesibilitate

Ordonanța interceptărilor, adoptată după șase ani. SRI nu poate face acte de cercetare penală


SRI nu poate face acte de cercetare penală, nu poate nici reține și nici aresta preventiv și nici nu va avea spații de arest, ci doar poate să exercite mandat de siguranță națională în cazuri de trădare și terorism.

SRI va putea face interceptări, dar numai sub control judecătoresc, iar Parchetul General și DIICOT vor avea, în sfârșit, poliție judiciară, fără a se mai pune în relații de dependență și subordonare față de Ministerul de Interne.

De asemenea, firmele de telefonie mobilă sunt obligate să colaboreze cu anchetatorii pe mandate de siguranță națională, pentru trădare, spionaj și terorism.

Toate acestea vor fi posibile după ce Camera Deputaților a adoptat marți ordonanța promovată de Guvernul Cioloș în 2016, prin ministrul de atunci al Justiției, Raluca Prună, și care, la vremea, respectivă a atras furia PSD și a susținătorilor așa-zisului „stat paralel”.

Proiectul de lege a fost adoptat fără nicio modificare față de forma inițiatorului, cu 283 de voturi pentru și doar 10 voturi împotrivă și tot atâtea abțineri, după ce a trecut de Comisia Juridică cu unanimitate de voturi în formula adoptată de Senat.

Potrivit proiectului, SRI poate să exercite mandat de siguranță națională în cazuri de trădare și terorism.

Contrar a ceea ce s-a scris în presa vremii la momentul adoptării Ordonanței, SRI nu poate face acte de cercetare penală, nu poate nici reține și nici aresta preventiv și nici nu va avea spații de arest.

Pe 14 martie 2016, guvernul Cioloș a aprobat Ordonanța de Urgență care avea să stabilească măsurile care trebuie luate pentru punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică din procesul penal.

Actul normativ avea ca scop punerea legislației în acord cu normele constituționale și cu Decizia nr. 51/2016 a Curții Constituționale care a provocat ravagii la momentul adoptării ei în marile dosare de corupție dezincriminând probe obținute prin mandate de interceptare.

Actul normativ a fost elaborat în colaborare cu Parchetul General, DIICOT și DNA și a fost avizat de CSAT.

Raluca Prună: SRI nu poate face acte de cercetare penală

Prin ordonanța cu pricina au fost clarificate competențele SRI în mandate de siguranță națională doar pentru infracțiuni grave, trădare, terorism, spionaj, prevăzute deja de Codul Penal, spune fostul ministru al Justiției, Raluca Prună, într-o discuție cu Europa Liberă.

„Nu pot decât să mă bucur că ordonanța a fost adoptată fără nicio modificare. Am fost atacată atunci, am ajuns prima securistă a țării. Chiar și acum în unele articole de presă se vorbește de faptul că SRI ar putea face acte de cercetare penală, ceea ce este fals. Nu vorbim de acte de cercetare penală făcute de SRI, ci de o modificare necesară în Legea SRI la acel moment privind infracțiunile foarte grave de trădare, de terorism, așa cum erau prevăzute deja în Codul penal”, spune fostul ministru.

Ralucă Prună enumeră la capitolul realizări faptul că, prin ordonanța cu pricina, s-a creat baza juridică pentru ca nu numai DNA, ci și alte structuri de Parchet, cum ar fi DIICOT și Parchetul General, să aibă poliție judiciară.

„Ceea ce pot să spun, complet lipsită de modestie, că a fost o breșă teribilă în sistem, în special la Interne, unde lumea nu prea s-a bucurat (de adoptarea Ordonanței - n.r.), pentru că ei voiau ca procurorul general și procurorul șef al DIICOT să vină și să cerșească delegarea unor polițiști judiciari de la ministrul de Interne. Să nu uităm că, la acel moment era Oprea ministru de Interne”, amintește Raluca Prună.

Chiar dacă de atunci s-a depus liniștea peste această Ordonanță de Urgență, publicul trebuie să știe că ea a produs efecte încă de atunci, „pentru că nu puteam lăsa România ca în materie de infracțiuni de terorism să nu existe posibilitatea de a fi făcute supravegheri”, spune Raluca Prună.

„Sunt fericită că, procedural, nu s-a putut renunța la această ordonanță și că pe conținut am avut dreptate”, a conchis fostul ministru.

SRI poate exercita mandat de siguranță națională pentru trădare și terorism

Potrivit Ordonanței de Urgență, procurorii și organele de cercetare penală sunt singurii în măsură să pună în executare mandatele de supraveghere tehnică dispuse în dosarele de cercetare penală, folosind infrastructura Serviciului Român de Informații.

Modul concret de acces al organelor judiciare la sistemele tehnice va fi stabilit prin protocoale de cooperare.

Actul normativ dispune în condiții de urgență o soluție, fie și temporară, pentru asigurarea continuității anchetelor, inclusiv în cauzele care implică cooperarea judiciară internațională.

Pentru punerea în executare a supravegherii tehnice procurorul, organele de cercetare penală sau lucrătorii specializaţi din cadrul poliţiei pot folosi sistemele tehnice şi proceduri adecvate de natură să asigure integritatea și confidențialittatea datelor şi informaţiilor colectate.

De asemenea, furnizorii de comunicaţii electronice, destinate publicului sau de orice tip de comunicare ori de servicii financiare sunt obligaţi să colaboreze cu anchetatorii pentru punerea în executare a mandatului de supraveghere tehnică.

Organele de cercetare penală speciale vor putea pune în executare mandatele de supraveghere tehnică în infracțiuni de terorism și infracțiuni contra securității naționale.

De asemenea, prin modificarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, s-a introdus controlul judecătoresc, prin preşedintele Înaltei Curți de Casație și Justiție sau a unui judecători desemnat de acesta, care să verifice modul de punere în aplicare în cadrul Centrului Naţional de Interceptare a Comunicaţiilor a supravegherilor tehnice realizate de organele de urmărire penală.

Ministerul Public este autorizat să deţină şi să folosească mijloace adecvate pentru obţinerea, verificarea, prelucrarea, stocarea şi descoperirea informaţiilor privitoare la infracţiunile date în competenţa parchetelor, în condiţiile legii (ținând cont de existența unor prevederi anterioare în acest sens pentru DNA și DIICOT).

Ordonanța de Urgență adoptată și modifică și Legea nr.14/1992 privind organizarea şi funcţionarea Serviciului Român de Informaţii astfel încât pentru relaţia cu furnizorii de comunicaţii electronice destinate publicului, Centrul Naţional de Interceptare a Comunicaţiilor este desemnat cu rolul de a obţine, prelucra şi stoca informaţii în domeniul securităţii naţionale.

La cererea organelor de urmărire penală, Centrul asigură accesul nemijlocit şi distinct al acestora la sistemele tehnice în scopul executării supravegherii tehnice în dosarele de cercetare penală.

Ordonanța de Urgență creează pentru Ministerul Public și DIICOT un cadru legal similar cu cel al DNA, prin crearea de structuri de poliție judiciară pentru punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică.

Aceste structuri vor fi formate din ofițeri sau agenți de poliție judiciară detaşați de la Ministerul Afacerilor Interne (MAI), care își vor desfășura activitatea sub directa conducere şi controlul nemijlocit al procurorilor.

Prin Ordonanța de Urgență s-a prevăzut detașarea la DIICOT a 40 de ofițeri sau agenți de poliție judiciară, iar printr-o Hotărâre adoptată, detașarea a câte 40 de ofițeri sau agenți de poliție judiciară la Ministerul Public și la DNA.

„Trei culori” a răsunat la Tg. Ocna de Ziua Națională
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:03:03 0:00
XS
SM
MD
LG