Linkuri accesibilitate

Măsurile fiscale | Constructori: vom pierde lucrători. Companii: economia va încetini. Experți: nu e combătută evaziunea fiscală


Premierul Marcel Ciolacu a anunțat forma finală a măsurilor fiscale pe care spune că le consideră soluții pentru reducerea deficitului bugetar.
Premierul Marcel Ciolacu a anunțat forma finală a măsurilor fiscale pe care spune că le consideră soluții pentru reducerea deficitului bugetar.

Prim-ministrul Marcel Ciolacu a anunțat forma finală a măsurilor menite să reducă deficitul bugetar. Premierul spune că România nu își mai permite facilități și evaziune fiscală la nivelurile actuale. Mediul de afaceri transmite însă că măsurile lovesc tocmai în partea sănătoasă a economiei.

Premierul Marcel Ciolacu afirmă că proiectul de lege privind „oprirea risipei bugetare”, adoptat, luni, de Guvern, ar avea ca scop inclusiv combaterea evaziunii fiscale și reașezarea sistemului fiscal pe baze echitabile.

„România nu-și mai permite facilități și privilegii de 75 miliarde de lei plus o evaziune fiscală de 150 de miliarde de lei pe an. Adunate înseamnă 15% din PIB”, a declarat Marcel Ciolacu.

Premierul adăugă că măsurile urmăresc să mențină finanțările europene pentru România.

„Este cea mai ambițioasă reformă a aparatului bugetar de după revoluție”, insistă liderul PSD.

Cele mai importante măsuri fiscale ce creștere a veniturilor la buget

  • Microîntreprinderile plătesc:
    • 1% pe cifra de afaceri dacă au venituri de până la 60.000 euro pe an;
    • 3% dacă veniturile depășesc 60.000 euro pe an;
  • Companiile cu cifra de afaceri 50 de milioane de euro vor plăti un impozit minim de 1% pe cifra de afaceri;
  • Băncile vor plăti un impozit de 1% pe cifra de afaceri;
  • Scutirea de impozit în IT, construcții, agricultură și industria alimentară se menține pentru veniturile sub 10.000 lei;
  • Angajații din construcții, agricultură și industria alimentară vor plăti CASS;
  • Crește TVA pentru anumite produse:
    • Crește de la 5% la 9% TVA pentru livrarea de locuințe sociale, livrarea alimentelor de înaltă valoare calitativă, livrarea şi instalarea de panouri fotovoltaice, panouri solare termice, pompe de căldură şi alte sisteme de încălzire de înaltă eficienţă;
    • Crește de la 9% la 19% TVA pentru livrarea de bere fără alcool și de alimente cu zahăr adăugat;
  • Persoanele fizice care au clădiri mai scumpe de 500.000 euro și mașini mai scumpe de 75.000 euro plătesc un impozit special;
  • Voucherele de vacanță vor avea valoarea de 1.600 lei. Pentru ele trebuie plătită contribuție de asigurări de sănătate de 10%. Vor primi vouchere de vacanță doar persoanele cu venituri nete sub 8.000 lei;
  • Pentru PFA se menține sistemul actual de plafoane de 6-12-24 salarii minime, dar se introduce un plafon suplimentar de 60 de salarii minime;
  • Cresc accizele la țigări și alcool;
  • Se instituie Sistemul Național RO e-Sigiliu în vederea asigurării respectării trasabilității transporturilor rutiere de bunuri pe teritoriul României;
  • Veniturile a căror sursă nu poate fi dovedită se impozitează cu 70%;

Mediul de afaceri respinge măsurile guvernului

Antreprenorii se plâng însă că guvernul nu s-a consultat în mod real cu mediul de afaceri atunci când a majorat taxele.

Întregi sectoare sunt amenințate, spune Cristian Pârvan, președintele Patronatului Investitorilor Autohtoni din România (PIAROM).

„Cea mai periculoasă din seria de măsuri sunt cele care vizează sectorul construcțiilor. Sunt lucrări angajate pe devize care au luat în calcul, la ofertare, facilitățile acordate de guvern. Pericolul este ca unele firme să oprească lucrările.”

Cristian Pârvan, președinte PIAROM, spune că mediul privat trebuie să acopere deficitul bugetar mate, deși nu el l-a creat.
Cristian Pârvan, președinte PIAROM, spune că mediul privat trebuie să acopere deficitul bugetar mate, deși nu el l-a creat.

Mai mult, președintele Asociației Române a Antreprenorilor de Construcții (ARACO), Laurențiu Plosceanu, afirmă că facilitățile fiscale din construcții sunt cele care au ținut mulți lucrători în țară și au adus multe contracte în zona legală. Aceste lucruri se vor pierde.

„Companiile din construcții nu vor avea resurse să compenseze efectul eliminării facilităților fiscale. În căutare de salarii mai bune, o parte dintre angajați vor alege să plece din nou să lucreze în vestul Europei”, explică Laurențiu Plosceanu.

Lupta cu evaziunea fiscală nu există

„Nu există nicio o măsură serioasă de combatere a evaziunii fiscale”, spune Valentina Saygo, expert contabil și consultant fiscal, vorbind despre măsurile guvernului de reducere a deficitului bugetar.

„Singura măsură bună de combatere a evaziunii fiscale este impunerea cu 70% a orice venituri realizate de persoanele fizice a căror sursă nu a fost identificată. Dar, oare o să-i impună și averea lui (*)Buzatu în sensul ăsta? Dacă nu impun averile de tip Buzatu, n-o să se întâmple nimic. ”

„Ați auzit ceva de vămi, ați auzit ceva de Portul Constanța? Din informații publice rezultă că, în 20 de ani, în portul Constanța a fost un singur om condamnat pentru evaziune fiscală”, acuză Cristian Pârvan lipsa de preocupare a guvernului pentru combaterea evaziunii fiscale, în ciuda declarațiilor publice.

La rândul său, economistul Bogdan Glăvan crede că cea mai nocivă măsură este supraimpozitarea firmelor mari. Aceasta va lovi o parte semnificativă a economiei.

„Aceste companii mari și foarte mari sunt cei mai mari angajatori din economie. Reprezintă peste jumătate din cifra de afaceri și peste o treime din forța de muncă angajată.”

Economistul Bogdan Glăvan crede că supraimpozitarea firmelor mari e cea mai nocivă măsură fiscală.
Economistul Bogdan Glăvan crede că supraimpozitarea firmelor mari e cea mai nocivă măsură fiscală.

„Guvernul transmite că se duce peste niște firme cu profit foarte mare, sau care nu raportează profitul, firme care ar fi într-un număr mic, excepții. Dar adevărul este că nu se duce pe o minoritate, ci pe o majoritate a companiilor (mari n.r.).”

De altfel, un studiu al Confederației Patronale Concordia arată că impozitul de 1% va duce la scăderea investițiilor, tocmai într-o perioadă de criză economică, și va accelera inflația.

„Din analiza noastră reiese că statul vrea să strângă 1,3 miliarde de euro pe an, dar în același timp nu colectăm TVA de 7 miliarde de euro pe an", transmite Radu Burnete, directorul Confederației Patronale Concordia.

Măsurile anunțate au fost luate în ciuda avizelor negative ale Consiliului Economic și Social (CES).

Într-o listă lungă de critici și argumente, CES avertizează că măsurile fiscale ale guvernului vor lovi puternic în firmele mici, vor duce la încetinire economică. Mai mult, CES demonstrează disproporția evidentă între efortul impus sectorului privat și măsurile de reducere a cheltuielilor bugetare.

Măsurile propuse de Guvernul Ciolacu au însă șanse puține de a mai fi modificate semnificativ.

Guvernul spune că își va asuma răspunderea în Parlament pentru adoptarea lor. Procedura evită dezbaterea și prelungirea termenului de adoptare.

Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Mihai Constantin, a spus însă, luni, că proiectul va fi trimis către Parlament pentru formularea de amendamente. Apoi, „vor fi dezbătute şi încorporate amendamentele acceptate, urmând ca Guvernul să îşi asume răspunderea în Parlament pe acest proiect”, a precizat Mihai Constantin, în cadrul unei conferinţe de presă, la Palatul Victoria.

Asumarea răspunderii permite adoptarea doar a acelor amendamente pe care le dorește guvernul.

Singurul mod în care pot fi blocate modificările impuse prin asumarea răspunderii ar fi adoptarea unei moțiuni de cenzură, însă opoziția are dificultăți în a strânge numărul suficient de semnături pentru a o iniția, cu atât mai mult pentru ca aceasta să fie adoptată și să ducă la demiterea Guvernului.

(*)Președintele CJ Vaslui, Dumitru Buzatu, a fost reţinut vineri noapte pentru 24 de ore, de Direcția Națională Aanticorupție (DNA) după mai multe ore de audieri desfășurate la sediul DNA, sub acuzația de luare de mită, a anunțat instituția.

  • 16x9 Image

    Adrian Ardelean

    S-a alăturat echipei Europa Liberă în ianuarie 2023. A intrat în presă în 2002 și s-a format că jurnalist la BBC World Service Romania. A lucrat mai apoi atât pentru posturi de radio și televiziune naționale ca Europa FM, Digi24, cât și pentru posturi de radio și televiziune regionale ca Transilvania LIVE, Radio Romania Cluj sau EBS Radio Cluj. Experiența lui include producerea și prezentarea de emisiuni live, jurnale de știri, dar și realizarea de analize, reportaje și documentare pe subiecte ce țin de actualitatea în economie, administrație și societate.

XS
SM
MD
LG