Scretarul de stat în Ministerul Sănătății, Nelu Tătaru spune că unii dintre cei aflați în izolare au refuzat să-și pună holtere, pentru că legea nu-i obligă. Circa 25 de mii de persoane se află în izolare la domiciliu Numărul acestora a crescut simțitor după intrarea în România, marți și miercuri, prin vama de la Nădlag a peste 3.500 de persoane care au tranzitat Ungaria. Supravegherea lor este o problemă, și așa cum a arătat Europa liberă, până acum s-a folosit metoda ”vecinul”, cel care informa Direcția Sanitară și Poliția despre situațiile de încălcare a izolării. Soluția ar putea fi brățările electronice sau holterele, dar pentru asta ar fi nevoie de o Ordonanță militară.
Nelu Tătaru, secretar de stat în Ministerul Sănătății, a anunțat în 10 martie că există un proiect-pilot, făcut împreună cu Primăria Sectorului 1, prin care celor aflați în carantină sau în izolare li se vor pune holtere, prin care li se vor monitoriza nu doar diverși parametrii medicali, ci și locația. Până în acest moment însă proiectul a rămas tot în stadiul de proiect. Motivul, explică Nelu Tătaru pentru Europa Liberă, este că oamenii au refuzat să le poarte și nu puteau fi obligați, potrivit legii:
”Oamenii au refuzat să poarte holterele și nu-i puteam obliga, pentru că legea nu prevedea decât în cazul celor care o decizie judecătorească în acest sens. I-a deranjat în primul rând faptul că puteau fi localizați. Dar acum, după declararea stării de urgență, se poate da această decizie de a-i obliga pe cei în izolare la domiciliu să poate brățări. Este însă o decizie ce ține de Ministerul de interne. Se va discuta probabil în grupul de lucru această posibilitate”.
Nelu Tătaru mai adaugă pentru Europa Liberă că, deși în acest moment ”avem putine holtere, cam 300 la Sectorul 1, dacă se va da o Ordonanță Militară în sensul obligativității purtării brățărilor de către cei izolați la domiciliu, acestea pot fi achiziționate rapid, în regim de urgență”.
Deocamdată, așa cum a anunțat premierul Ludovic Orban, se va da o Ordonanță prin care se va prevedea că poliția locală trece în subordinea poliției naționale, iar ”primăriile din fiecare localitate vor fi obligate să impună reglementările prvind izolarea la domiciliu”. Practic, „de felul în care convingem românii să respecte regulile de izolare și să nu transmită virusul în comunitate, în eventualitatea în care sunt purtători ai virusului, va depinde meținerea sub control a răspândirii virusului”, a atenționat Orban.
De la teorie la practică e însă drum lung, ca dovadă cazurile de oameni care nu respectă izolarea, ajungând chiar să se plimbe cu autobuzul prin București.
Iar până la brățări electronice sau holtere e cale și mai lungă, pentru că implicațiile logistice sunt mai mari decât par la prima vedere, plus că sistemul este scump, spune pentru Europa Liberă, Sorin Dumitrașcu, președintele Federației Sindicatelor din Penitenciare:
”E o utopie, brățările electronice nu sunt funcționale în România și nici nu vor fi. Nu e vorba doar de niște brățări care se pun la mână sau la picior, e nevoie de un centru de comandă, de oameni care să le monitorizeze, care să le repare, deci e extrem de complicat. Implicațiile logistice sunt mult mai mari decât par la prima vedere. E extem de scump, noi estimam că la un caz costurile anuale cu un caz ar fi de 7000 de euro. Deși există legea, nici măcar nu au fost achiziționate. Eu nu văd mai repede de trei luni ca un astfel de sistem să devină functional, chiar dacă se fac achizițiile de mâine”.
În alte țări europene grav lovite de epidemia de coronavirus, au fost introduse însă, spre deosebire de România, restricții de deplasare: Italia, Spania, Austria, China, Coreea de Sud etc.
Italia, de exemplu, supraveghează acum deplasarea cetățenilor cu ajutorul unui program de monitorizare a telefoanelor mobile sau chiar cu drone. În Lombardia, relatează Corriere della Sera, operatorii de telefonie mobilă au pus la dispoziția autorităților date ce atestă trecerea unui telefon mobil de la un terminal telefonic la altul.
În Austria, țară ce a impus destul de repede măsuri de restricție a circulației, A1, cea mai mare companie de telefonie mobile, împreună cu o altă companie, Invenium, au creat profilul mobilității cetățenilor, utilizând datele telefoanelor mobile. Au fost comparate mișcările din ultimele două zile de sâmbătă. Analiza datelor a fost utilizată și în cazul comunității Ischgl, care este în carantină, scrie Neue Zurcher Zeitung. Toate datele sunt puse la dispoziția echipei care monitorizează evoluția epidemiei.
China a reușit să stăvilească epidemia de coronavirus ( doar 20 de cazuri noi raportate marți, 17 martie), izolând întreaga regiune Wuhan, cu peste 16 milioane de locuitori. Experţii spun că factorul cel mai important care a contribuit la oprirea propagării virusului în China a fost folosirea agresivă a carantinei. În Wuhan, autorităţile au transformat stadioanele și sălile de sport în centre de carantină şi au pus pe picioare peste două duzini de spitale temporare pentru pacienţii cu simptome mai puţin severe.
Coreea de Sud, considerată un model în lupta împotriva coronavirusului, a ales altă strategie. În loc de carantinarea și izolarea agresivă a Chinei, testarea, supravegherea și informarea. Deplasările efectuate de suspecții de COVID erau reconstruite prin sistemele de supraveghere video, utilizarea cardului bancar sau prin intermediul smartphone-urilor. Coreea de Sud a folosit dronele pentru supravegherea deplasărilor celor aflați în izolare, datele fiind apoi făcute publice.
Facebook Forum