O evaluare detaliată a majorității acuzațiilor de încălcări ale dreptului internațional umanitar și a identificării crimelor de război referitoare la anumite incidente nu a fost posibilă, spun cei trei membri ai misiunii OSCE care au fost în Ucraina.
Cu toate acestea, „misiunea a găsit modele clare de încălcări ale dreptului umanitar internațional de către forțele ruse în desfășurarea ostilităților”.
Ei au dat, joi, publicității un raport de peste o sută de pagini, care a fost prezentat în Consiliul permanent al OSCE, cu sediul la Viena, încă de pe 5 aprilie.
Misiunea s-a retras înainte de dezastrul de la Bucea, găsit de armata ucraineană și de locuitorii care au revenit în suburbia Kievului la începutul lunii martie, unde anchetatorii, cu sprijin internațional, au început să refacă traseul în orori al armatei ruse care a folosit violul ca armă de război, inclusiv asupra minorilor, execuții sumare, gropi comune.
După ce armata rusă s-a retras au fost găsiți civili legați cu mâinile la spate și împușcați în cap, femei violate și omorâte, apoi incendiate, alte femei folosite ca sclave sexuale, inclusiv minore care acum sunt însărcinate și care au fost folosite pentru deservirea trupelor rusești, case incendiate de atacatori, executări sumare ale civililor.
„Dacă o evaluare detaliată nu a fost posibilă, misiunea a găsit cazuri clare de încălcări de către forţele ruse în ceea ce priveşte comportamentul lor în cursul ostilităţilor", spun reprezentanții OSCE.
Aceştia evocă numeroase atacuri asupra unor „spitale, case şi clădiri rezidenţiale, proprietăţi culturale, şcoli, infrastructuri de apă şi de electricitate (...). Pare clar că zeci de mii de imobile au fost avariate sau distruse cu efecte dezastruoase directe şi indirecte asupra civililor", spune OSCE.
Dacă Rusia şi-ar fi respectat obligaţiile internaționale, „numărul civililor ucişi şi al răniților ar fi fost semnificativ mai mic", spun raportorii OSCE, care fac referire specială la orașul-port Mariupol, unde civilii au fost asediați și lipsiți atât de cele necesare supraviețuirii cât și de posibilitatea de a fi evacuați.
Raportul poate constitui bază pentru alte investigații internaționale, inclusiv pentru procesele care pot fi deschise împotriva Rusiei invadatoare, dar și pentru responsabilizarea sa politică.
Rusia a încălcat obligațiile internaționale privind protecția civililor
Dacă Federația Rusă și-ar fi respectat obligațiile internaționale în materia dreptului umanitar internațional privind precauțiile în atac în ceea ce privește obiectele special protejate, cum ar fi spitalele, numărul civililor uciși sau răniți ar fi rămas mult mai mic, spun membrii misiunii.
„În mod similar, considerabil mai puține case, spitale, proprietăți culturale, școli, clădiri rezidențiale cu mai multe etaje, stații de apă și sisteme de electricitate ar fi fost deteriorate sau distruse”, se mai spune în raport.
În plus, o mare parte din comportamentul forțelor ruse manifestat în părțile Ucrainei pe care le-a ocupat înainte și după 24 februarie 2022, inclusiv prin intermediul împuternicirilor săi, autoproclamatele „republici” Donețk și Lugansk, încalcă dreptul umanitar internațional, spun raportorii.
Au fost identificate și unele încălcări și probleme cu privire la practicile imputabile Ucrainei.
Misiunea este în special preocupată de tratamentul acordat prizonierilor de război, care inițial erau considerați criminali și tratați în moduri care sunt incompatibile cu Convenția de la Geneva.
Acuzațiile făcute de Federația Rusă - că Ucraina și nu forțele ruse ar fi cauzat o parte din decese, răniri sau distrugeri - nu au putut fi confirmate, spun raportorii.
Drepturile fundamentale, încălcate
Misiunea a luat în considerare și impactul actualului conflict asupra drepturilor omului.
Deși nu a putut verifica toate incidentele raportate care implică încălcări ale Legii Internaționale a Drepturilor Omului (IHRL), a găsit dovezi credibile care sugerează că astfel de încălcări au fost comise.
Este vorba de cele mai fundamentale drepturi ale omului, remarcă autorii raportului: dreptul la viață, interzicerea torturii și a altor tratamente și pedepse inumane și degradante, comise, mai ales în zonele aflate sub controlul efectiv al Rusiei sau entități aflate sub controlul general al Rusiei.
Categoriile vulnerabile, cele mai afectate
Prin provocarea unui nivel ridicat de distrugere și prin interferarea cu furnizarea de servicii vitale, cum sunt cele de educație și asistență medicală, conflictul început prin atacul Rusiei asupra Ucrainei, a făcut foarte dificil pentru Ucraina să respecte, să protejeze și să îndeplinească în mod eficient drepturile fundamentale ale omului pentru locuitorii săi.
În plus, misiunea OSCE a constatat că, deși conflictul a afectat toți locuitorii Ucrainei, acesta a exercitat și continuă să exercite efecte deosebit de negative în special asupra persoanelor aparținând grupurilor vulnerabile, precum femeile, copiii, persoanele în vârstă sau persoanele cu dizabilități.
Crime împotriva umanității
Misiunea nu poate concluziona dacă atacul rusesc asupra Ucrainei în sine poate fi calificat drept un atac larg răspândit sau sistematic îndreptat împotriva unei populații civile.
Cu toate acestea, susține că unele tipare de acte violente care încalcă dreptul internațional, care au fost documentate în mod repetat pe parcursul conflictului, cum ar fi uciderea țintită, dispariția forțată sau răpirile de civili, inclusiv de jurnaliști și oficiali locali, sunt susceptibile să îndeplinească această clasificare.
„Un singur act violent de acest tip, săvârșit în cadrul unui astfel de atac și cu cunoștința acestuia, ar constitui o crimă împotriva umanității”, spun raportorii OSCE.
Abia după încheierea oficială a investigațiilor sale, misiunea OSCE a primit informații despre un număr mare de execuții de civili în timpul ocupării ruse a satelor din apropierea Kievului, în special a suburbiei Bucea, după retragerea forțelor ruse.
Există fotografii și videoclipuri cu civili uciși cu mâinile legate pe străzi și rapoarte despre o groapă comună.
Dacă sunt confirmate, astfel de crime ar constitui încălcări flagrante ale drepturilor internaționale ale omului și ar fi considerate crime de război, spun autorii raportului.
Toate aceste crime de război necesită, însă, anchete serioase naționale si internaționale, la fața locului, cu experți criminaliști, ceea ce între timp și comunitatea internațională au pornit deja.
Chiar dacă perioada de timp a misiunii ar fi fost prelungită, tot nu ar fi putut realiza singură această anchetă, spun cei trei autori ai raportului.
Deportări forțate
Misiunea a primit numeroase informații de la surse oficiale și ONG-uri ucrainene, precum și de la persoane private pe rețelele de socializare cu privire la deportările forțate din teritoriile ocupate în Rusia.
Potrivit Avocatului Poporului pentru Drepturile Omului al Parlamentului Ucrainei, Ludmila Denisova, 500.000 de civili au fost deportați din Ucraina în Rusia.
Ea a susținut că toți au fost strămutați forțat, duși pentru prima dată în unele lagăre de filtrare din Rusia, în apropiere de granița cu Ucraina și că unii dintre ei au fost apoi duși până în insula Sahalin și abandonați acolo.
Rusia a învinuit în mai multe rânduri Ucraina pentru că-și evacuează forțat cetățenii către Rusia și a susținut că aproape 300.000 de oameni au sosit în Rusia până la mijlocul lunii martie.
Rusia a negat acuzațiile potrivit cărora armata rusă ar fi deportat forțat cetățeni ucraineni în Rusia.
„Dacă unele dintre aceste deportări au fost forțate, inclusiv pentru că Rusia a creat un mediu constrângător în care acei civili nu aveau altă opțiune decât să plece în Rusia și întrucât au vizat în mod necesar civili care căzuseră sub puterea Rusiei ca putere ocupantă, aceasta încalcă în fiecare caz drepturile internaționale ale omului și constituie o crimă de război”, constată reprezentanții misiunii OSCE.
Cu toate acestea, puterea ocupantă poate evacua zone pentru siguranța populației sau din motive militare imperative, spun aceștia.
Evacuarea în afara limitelor teritoriului ocupat este permisă, însă, numai atunci când este imposibil din punct de vedere material să se evite o astfel de deplasare, atrag atenția raportorii.
Împiedicarea evacuării civililor
Abordarea fundamentală a dreptului internațional umanitar nu este evacuarea civililor pentru a permite armatei să conducă ostilități netulburate, ci obligarea armatei să conducă ostilități ținând cont de prezența civililor, atrag atenția raportorii.
Asediatorul trebuie să lase asistența umanitară să treacă, dar numai în beneficiul populației civile, ceea ce implică negocieri dificile și aranjamente cum și de către cine trebuie să fie monitorizată distribuirea asistenței către populația civilă.
Astfel, civililor trebuie să li se permită să părăsească zona asediată, ceea ce întâmpină mai multe obstacole.
Într-un mediu atât de coercitiv, cum este un oraș asediat, o astfel de alegere nu este adesea liberă, ceea ce poate implica un transfer forțat interzis de civili.
În plus, forțele asediate nu au niciun interes să vadă toți civilii să plece, deoarece acest lucru ar facilita foarte mult capturarea locului asediat, deoarece toți cei care rămân acolo ar fi o țintă legitimă a atacurilor. Astfel, Rusia susține că Ucraina fie nu este de acord cu evacuările, fie nu respectă acordurile, inclusiv prin atacarea celor care doresc să plece.
În fine, în timp ce asediatorul are teoretic un interes ca civilii să plece, în practică și atunci când războiul este purtat împotriva întregii populații a statului inamic, acesta nu va fi dispus să fie de acord cu modalitățile.
Ucraina, mai multe ONG-uri și presa au raportat că Rusia nu a acceptat aceste evacuări și că a încălcat astfel de acorduri prin atacuri asupra celor care încearcau să plece.
„Folosind în mod intenționat înfometarea civililor ca metodă de război, privându-i de obiecte indispensabile supraviețuirii lor, inclusiv împiedicarea în mod intenționat a aprovizionării, constituie o crimă de război. Coridoarele umanitare ar trebui să faciliteze atât intrarea asistenței umanitare pentru populația civilă, cât și plecarea civililor care doresc acest lucru”, spun raportorii.
Cu toate acestea, pentru ca un astfel de coridor umanitar să funcționeze, este nevoie de acordul real al armatei ambelor părți. Din cauza armelor folosite – artilerie, rachete – acordul trebuie să acopere un spațiu mare deoarece un coridor umanitar poate fi bombardat de la distanță.
În plus, este necesar un minim de încredere între părți că una dintre părți nu va profita de încetarea focului în scopuri militare.
În Ucraina, astfel de negocieri au avut succes doar sporadic pentru Mariupol, în timp ce câteva mii de civili au reușit să părăsească Sumî, a concluzionat misiunea OSCE.
Bază pentru noi investigații și responsabilizarea politică a Rusiei
Chiar dacă unele constatări ale acestui raport sunt abia în faza preliminară, atât din cauza perioadei scurte de investigare cât și pentru că invazia rusească în Ucraina este încă în desfășurare, cu un număr mare de evenimente care au loc în fiecare zi și care ar putea constitui ale încălcări ale dreptului internațional sau chiar crime internaționale, raportul poate constitui baza unor investigații mai aprofundate făcute de organisme care pot stabili și răspunderea juridică.
Mai mult, constatările sale pot duce, de asemenea, la stabilirea răspunderii politice, spune OSCE.
În ceea ce privește încălcările dreptului internațional și ale drepturilor omului, responsabilitatea revine atât Federației Ruse, cât și Ucrainei de a-și respecta obligațiile respective, spun raportorii, pentru că încălcări ar fi avut loc atât în partea ucraineană, invadată ilegal de cea rusă, cât și din partea rușilor invadatori.
Raportorii recunosc, însă, că „încălcările comise de Federația Rusă sunt însă cu mult mai mari ca natură și amploare”.
În cele din urmă, raportul evidențiază diferitele mecanisme relevante de responsabilitate la diferite niveluri, inclusiv instanțele competente, dintre care unele sunt deja în funcțiune.
Există o varietate de mecanisme și ar putea fi create altele noi pentru a preveni impunitatea pentru încălcările și crimele identificate.
Rolul misiunii OSCE în Ucraina
Pe 3 martie 2022, Mecanismul de la Moscova al OSCE a fost cerut de Ucraina, susținută de 45 de state participante.
În consecință, pe 14 martie 2022 a fost numită o misiune formată din trei experți, care, conform regulilor Mecanismului de la Moscova, urma să își finalizeze activitatea în trei săptămâni și, prin urmare, și-a prezentat raportul cu privire la Ucraina pe 5 aprilie 2022.
Misiunea a trebuit să stabilească, prin mandatul primit, faptele și împrejurările în care au fost încălcate drepturile omului și dreptul internațional umanitar și circumstanțele cu privire la comiterea a posibile crime de război și crime împotriva umanității, inclusiv din cauza atacurilor deliberate și fără discriminare împotriva civililor și a infrastructurii civile.
De asemenea, misiunea a colectat toate aceste informații pentru a le prezenta, totodată, instanțelor și tribunalelor internaționale și regionale, care ar putea avea jurisdicție în viitor.
Având în vedere mandatul larg primit, misiunea a primit sprijin de la toate ONG-urile de la fața locului cât și din partea celor cu capacități speciale de investigație.
Reprezentanța Permanentă a Federației Ruse a refuzat colaborarea
Singura care a refuzat orice colaborare a fost Reprezentanța Permanentă a Federației Ruse care a spus că Mecanismul de la Moscova este depășit și redundant.
De asemenea, a refuzat să numească o persoană de legătură, dar a înmânat misiunii declarațiile și informările oficiale ale Guvernului Federației Ruse, „ceea ce a făcut imposibil ca misiunea să țină seama de poziția Rusiei cu privire la toate incidentele pertinente”, cu excepția accesului la surse și site-uri oficiale, spun autorii raportului OSCE.
