Linkuri accesibilitate

Cum se „măsoară” genocidul? De la „anihilarea ideii de a fi ucrainean” la demonstrarea intenției


O imagine dură din Bucea, o localitate din apropiere de Kiev unde armata rusă a comis crime de război, potrivit autorităților ucraineni.

Președintele Joe Biden e liderul țării cu cea mai puternică armată din lume. Deciziile Statelor Unite au schimbat de-a lungul istoriei soarta unor țări, popoare, vieți. Ce înseamnă când Joe Biden vorbește despre un „genocid” comis în 2022, în Europa?

Jos Biden a spus în 12 aprilie că ceea ce vede că se întâmplă în Ucraina îl face să creadă că are loc un genocid. Avocații internaționali sunt însă cei care pot stabili aceasta, admite Joe Biden, cu trimitere la șirul lung de ani și proceduri pe care le necesită un astfel de demers. În plus, pentru o acuzație de genocid, faptele nu sunt suficiente, trebuie dovedită intenția de anihilare a unui anumit grup de persoane.

Iar Joe Biden crede că aceasta ar exista: „Putin încearcă să elimine chiar și ideea de a fi ucrainean”, a spus el.

O rezoluție ONU din 2005 vorbește despre responsabilitatea țărilor de a interveni, sub egida ONU, atunci când consideră că în anumite zone ale Globului se comit acte de genocid, crime împotriva umanității sau crime de război.

Ultima categorie apare deja frecvent în descrierile și declarațiile cu privire la faptele de care sunt acuzați militarii ruși din Ucraina, dar nici ele nu s-au concretizat în acțiuni definitive. Sunt însă anchetate. Genocidul însă, a fost ocolit până acum de liderii occidentali, iar Joe Biden pare să rămână o excepție.

Curtea Penală Internațională a început o investigație la câteva zile de la începerea războiului ordonat de Vladimir Putin, iar procurorii din Ucraina exhumează cadavre și documentează mii de probe.

Pe 8 aprilie, criminaliștii ucraineni au exhumat la Bucea 20 de cadavre. 18 dintre ele, spuneau autoritățile, aveau răni provocate de gloanțe sau de bucăți de geam. Două femei care se aflau printre victime fuseseră identificate la acea dată.

Una dintre ele lucra la un magazin din oraș, a spus procurorul de caz, care citează martori care afirmă că oamenii din groapa comună ar fi fost uciși de forțele Rusiei.

Criminaliștii ucraineni au exhumat corpuri dintr-o groapă comună din Bucea
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:00:54 0:00

În Ucraina se află acum și o echipă de criminaliști francezi, care a fost la Bucea cu investigatorii locali, pentru a-i ajuta, transmite Reuters. Procurorul general al Ucrainei, Irina Venediktova, a povestit despre deshumarea unor corpuri carbonizate – o femeie și doi copii.

Ea a spus că, în următoarele două săptămâni, investigatorii francezi vor ajuta autoritățile ucrainene să stabilească ce s-a întâmplat la Bucea.

Autoritățile locale spun că peste 400 de civili au fost uciși aici. Imaginile cu civilii omorâți la Bucea făcut înconjurul lumii, iar după ce au fost descoperite, odată cu retragerea forțelor Rusiei din oraș, și după ce a vizitat orașul, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski le-a prezentat în Consiliul de Securitate al ONU.

În 8 aprilie, și președinta Comisie Europene a fost la Bucea. A văzut corpurile celor uciși. „E de neconceput ce s-a întâmplat aici”, a spus ea.
În 8 aprilie, și președinta Comisie Europene a fost la Bucea. A văzut corpurile celor uciși. „E de neconceput ce s-a întâmplat aici”, a spus ea.

A urmat suspendarea Rusiei din Consiliul ONU pentru Drepturile Omului, comunitatea internațională și-a transmis indignarea, iar acum are loc investigația criminalistică.

Miercuri, Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) și-a anunțat propriile concluzii despre invazia din Ucraina: Rusia a încălcat drepturi fundamentale ale omului.

A ucide deliberat civili sau a folosi anumite arme, precum cele chimice, sunt fapte considerate crime de război. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat, miercuri, într-un discurs în parlamentul estonian, că Rusia folosește bombe cu fosfor în Ucraina. O astfel de acuzație va trebui probată riguros pentru a deveni probă în ancheta Tribunalului Penal Internațional.

Iar pentru ca fiecare dintre dovezile strânse din Ucraina să poată constitui baza pentru o acuzație de genocid, mai este nevoie de ceva: dovada intenției specifice cu privire la cei anihilați. Potrivit Națiunilor Unite, genocidul se referă la „acte comise cu intenția de a distruge, în totalitate sau în parte, un grup național, etnic, rasial sau religios.

A dovedi genocidul e greu, dar nu imposibil. Durează însă decenii.

Masacrul din 1995 de la Srebrenița este un exemplu. Liderul politic sârb Radovan Karadzici a fost condamnat pentru pentru genocid, crime de război şi crime împotriva umanității în 2019, 21 de ani mai târziu.

Cum dovedești însă intenția, pentru a proba genocidul? Expertul în crime de război și legislație internațională, Leila Sadat, explică pentru NPR, că „procurorul trebuie să intre în mintea celui acuzat și să arate că a existat o intenție specifică. Foste acuzații de crime de război în Siria, Darfur și fosta Iugoslavie dovedesc cât de greu e să definești corect faptele pentru a le putea judeca.”

Pe lângă crime de război și genocid, există crimele împotriva umanității (atacul deliberat, sistematic sau răspândit, împotriva civililor, inclusiv crimă, exterminare, deportare sau transfer forțat de populație, viol), dar și epurarea etnică, care însă nu a fost recunoscută drept infracțiune independentă în temeiul dreptului internațional.

Violurile de care sunt acuzați soldații ruși în Ucraina, ar putea fi, potrivit definițiilor ONU, probă pentru documentarea crimelor împotriva umanității și a crimelor de război.

Dar, o mărturie citată de autoritățile ucrainene și preluată de BBC vorbește despre o afirmație a soldaților care au comis violul – „Soldații ruși le-au spus că le vor viola până nu vor mai dori să aibă vreodată contacte sexuale, pentru a nu face copii ucraineni”.

O femeie din Ucraina povestește că a fost violată timp de 13 ore, iar cei doi soldați ruși i-au adresat cuvinte cu sens peiorativ pentru ucraineni. Pot dovedi astfel de situații intenția de distruge „un grup național, etnic, rasial sau religios”? Și pot fi prinși și acuzați cei câțiva soldați acuzați în aceste mărturii?

„Nu mai vreau să trăiesc” – mărturia unei femei violate de soldații ruși
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:02:03 0:00

Sau pot ideologiile despre care se spune că îl influențează pe Vladimir Putin dovedi că acesta a atacat Ucraina cu intenția de a-i anihila total pe ucraineni, așa cum spune președintele țării aflate sub bombardamente și cum sugerează acum Joe Biden?

În 2007, Curtea Internațională de Justiție a stabilit că Serbia nu a comis un genocid în Bosnia, a eșuat însă în a-l preveni. Curtea cerea Serbiei să „îl transfere pe Ratko Mladici și alte persoane acuzate de genocid Tribunalului Penal Internațional pentru fosta Iugoslavie”, o instanță separată, care avea mandat pentru a judeca persoane.

Mladici a fost acuzat în 2017 de genocid, crime de război și crime împotriva umanității.

Procurorii internaționali au stabilit, după cum relata la acea vreme The Newyorker, că printre acuzații se aflau fapte comise de soldații comandați de acesta:

  • „grupuri de femei și fete de doar 12 ani au fost violate în mod repetate și brutal;
  • soldații de sub comanda lui au ucis, brutalizat și înfometat prizonieri musulmani și croați neînarmați;
  • 24 de prizonieri s-au sufocat și au murit în interiorul unui camion de transport;
  • într-un singur lagăr, au mitraliat 190 de prizonieri;
  • au bombardat și au împușcat în mod deliberat populația civilă din Sarajevo, în timp ce locuitorii se plimbau cu copiii lor, luau apă, adunau lemne sau în timp ce se aflau la piață”.

Volodimir Zelesnki i-a mulțumit lui Joe Biden pentru a rostit cuvântul „genocid”. Dar comunitatea internațională nu s-a grăbit să îl urmeze. Președintele Franței, Emmanuel Macron, a evitat să acuze Rusia de genocid într-un interviu publicat, miercuri de France 2, remarcă Euronews.

„Până acum, au fost documentate fapte care arată că armata Rusiei a comis crime de război, iar acum trebuie identificați cei responsabili și aduși în fața justiției. /.../ Nu sunt sigur că o escaladare a termenilor folosiți ajută în acest moment”, a spus el.

  • 16x9 Image

    Carmen Valică

    A început să lucreze în presă în 2000, când studia încă jurnalismul la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. Pasionată de radio, Carmen s-a mutat la București în 2004, când s-a alăturat redacției în limba română a BBC World Service. După închiderea acesteia a lucrat la Radio România Actualități iar apoi, timp de cinci ani, s-a dedicat comunicării și relațiilor publice. A revenit în presă în 2020 iar din ianuarie 2021 s-a alăturat echipei Europa Liberă România.

Cătălin Drulă despre dependența de gazul rusesc
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:03:26 0:00
XS
SM
MD
LG