Linkuri accesibilitate

Beneficiar Casa Verde: „A fost o întreagă aventură. Am redepus unele acte de cinci ori”


Peste 300 de firme de instalații electrice sunt validate pentru montarea de panouri fotovoltaice prin programul Administrației Fondului de Mediu. Acestea reclamă dificultățile birocratice, tehnice, uneori și financiare.
Peste 300 de firme de instalații electrice sunt validate pentru montarea de panouri fotovoltaice prin programul Administrației Fondului de Mediu. Acestea reclamă dificultățile birocratice, tehnice, uneori și financiare.

Și doi ani le-a luat unor români să își instaleze panouri fotovoltaice cu ajutorul programului Casa Verde. Alți peste 40.000 de solicitanți și sute de firme de instalații așteaptă de câteva luni soluționarea dosarelor și semnarea contractelor pentru noua ediție a programului, lansată în 2021.

Atât solicitanții, cât și firmele de instalații reclamă deficiențele repetate din aplicația informatică și timpul lung de verificare a dosarelor. Solicitanții le-au depus la finalul anului trecut, la instalatorii de panouri, iar aceștia le-au încărcat în ianuarie 2022 pe platforma Administrației Fondului de Mediu (AFM).

Evaluarea dosarelor celor aproape 45.000 de solicitanți - care pot beneficia de o finanțare de 20.000 de lei pe proiect - nici măcar nu a început. Bugetul aprobat până acum este de 680 de milioane de lei, suplimentat de la suma inițială de 280 de milioane. Chiar și după suplimentare, bugetul ar fi suficient doar pentru circa 35.000 de cereri.

Reprezentanții AFM au declarat pentru Europa Liberă că toți solicitanții eligibili ar urma să fie finanțați, iar până la sfârșitul anului, cel puțin o parte din proiecte vor fi „în implementare” sau chiar finalizate.

Acest lucru ar însemna o nouă suplimentare a bugetului

După prima sesiune de finanțare, lansată în 2019, din cele peste 15.000 de cereri aprobate (aproape încă pe atâtea au fost declarate ne-eligibile), pentru mai puțin de 10% au fost și decontate sumele.

Situația a afectat firmele de instalații - peste 320 au fost acceptate și validate în program - care au semnat contractele de finanțare pentru sesiunea respectivă, iar între timp au cheltuit din bugetul propriu.

Am redepus acte și de cinci ori!

La rândul lor, persoanele fizice, solicitanții de facto ai fondurilor, au avut de așteptat și doi ani până ca sistemele fotovoltaice să le fie instalate. Cele mai multe din proiectele implementate s-au realizat abia anul trecut.

În acest interval au depus actele de mai multe ori, pentru că, între timp, expirau. Este și cazul lui Ovidiu Badea, dintr-o localitate de lângă Făgăraș, județul Brașov.

„Am depus proiectul pentru finanțare în 2019, dar a fost o întreagă aventură. Unele acte, de la ANAF, Cartea Funciară sau Primărie, le-am redepus și de 5 ori. În august 2021 a fost montată instalația, iar în septembrie am pus și contorul cu dublu sens”, ne-a declarat Ovidiu Badea.

După doi ani de la primele demersuri, bărbatul a reușit să își monteze în august-septembrie un sistem fotovoltaic cu putere de 3.5KW pe casa de peste 150 de metri pătrați, în care locuiește cu familia.

„Mă așteptam să dureze mai puțin, dar multe lucruri nu se știau, nu au fost trecute în ghidul de finanțare: nici că îmi trebuie priză de împământare separat și proiect separat, suportate din fondurile mele, oricum”, ne-a povestit el.

Ovidiu spune că din septembrie până la finalul anului trecut sistemul fotovoltaic ar fi produs 1.000 de kilowați de curent electric, dar nu a reușit să afle cât ar fi consumat el și cât a livrat în rețea, astfel încât să obțină o compensare la facturi.

„De când am introdus sistemul fotovoltaic nu am mai primit facturi de la Electrica, am semnat contractul de prosumator (consumă, dar și livrează energie în rețeaua publică, n.red.) din decembrie, dar încă nu știu cum se va calcula compensarea”, a adăugat bărbatul.

El a mărturisit că are un dosar depus și pentru actuala ediție a programului, refăcut după ce a fost respins în 2019. Are însă emoții legate de cât va dura și această nouă rundă de finanțări.

Panourile fotovoltaice, doar primul pas pentru autonomie energetică

La fel de îngrijorați sunt și cei care au depus în premieră, pentru sesiunea lansată în 2021, solicitări de finanțare.

Cristian Goia locuiește în comuna clujeană Feleacu, aproape unită de Cluj-Napoca. A fost impulsionat să aplice în program și de acoperirea unei părți din costuri, dar și de perspectiva autonomiei energetice de care poate beneficia în viitor.

„Cam tot ce am făcut la casă, am făcut în sensul acesta. Cu panourile fotovoltaice sper să îmi pot asigura undeva la 50-70% din consum. Calculele acestea sunt ipotetice, pe baza a ceea ce am discutat cu unul altul, nu vom ști până nu vedem exact cum funcționează”, ne-a spus el.

Bărbatul dorește să își instaleze un sistem de 6 kW, cu un cost estimat de aproximativ de 40.000 de lei. Practic, jumătate din suma totală o va acoperi din fonduri proprii.

Pentru instalarea unui sistem cu o putere asemănătoare a optat și Mircea David, inginer, care locuiește în municipiul Bistrița. Are o casă construită de aproximativ 20 de ani, cu o suprafață de peste 200 de metri pătrați.

Și-ar dori ca în viitor să renunțe și la consumul de gaz, mai ales că iarna trecută facturile i-au crescut și de 3 ori, plafonarea nefiindu-i aplicabilă din cauza consumului ridicat.

„Dacă voi reuși să îmi montez sistemul de panouri fotovoltaice, vreau să investesc într-o pompă de căldură, care să fie alimentată cu ajutorul energiei pe care o produc și, astfel, nu mai depinde deloc de gaz. Viitorul nu e cel al gazului ars, asta e clar”, spune el.

Dacă statul ar lansa un program și pentru achiziția de pompe de căldură, consumul de gaz în acest scop ar scădea dramatic, cel puțin la nivelul gospodăriilor casnice din țară, crede Mircea David.

„Birocrație specific românească”

Deocamdată, modul în care se derulează programul dedicat panourilor fotovoltaice nu îl încurajează.

„E birocrație specific românească. Ți se cere o declarație pe propria răspundere, prin care practic tu îți asumi corectitudinea celor incluse la dosar. Pornind de la asta ar putea da drumul la program și să verifice pe parcurs, nu să îl țină pe loc până trece vara și nici nu mai poți produce curent”.

Reprezentanții AFM ne-au declarat însă că declarația pe proprie răspundere nu are cum să țină cont de verificare. Aceasta este necesară, pentru a evita neconformitățile și chiar situația neplăcută de returnare a fondurilor alocate, ne-au transmis aceștia.

Totuși, ar fi esențial ca statul să încurajeze cetățenii prin facilități și aprobări mult mai ușoare, încât să poată constata mult mai rapid beneficiile energiei alternative, a subliniat inginerul David.

„În Germania, dacă vrei să îți pui panouri fotovoltaice, te duci la bancă, îți iei credit, îți instalezi, apoi te duci la autoritatea de mediu, iar statul îți compensează energia pe care o produci și o întorci în sistemul public încât îți acoperă costurile creditului respectiv. Practic nici nu sunt necesare fonduri speciale”.

Unii au renunțat să mai aștepte

Un rol cheie în desfășurarea programului AFM îl au firmele de instalații electrice validate pentru montarea sistemelor fotovoltaice.

Persoanele fizice transmit dosarele la acestea și ele le depun la AFM, după care semnează contractele de finanțare, realizează lucrarea și solicită decontarea.

Peste 320 de astfel de companii - divizii ale unor furnizori de utilități, foste companii de stat, firme private mari, dar și IMM-uri și chiar microîntreprinderi - au fost validate până acum în program. 8 aprilie este termenul de finalizare a listei complete a firmelor validate.

„Instalatorii” sunt primii care au sesizat lentoarea programului și spun că unii potențiali beneficiari au început deja să își instaleze sisteme pe cont propriu.

Ne-am așteptat să meargă greu, dar nici chiar așa.

„Avem aproximativ 30 de dosare pentru programul lansat în 2021 la care încă așteptăm verificarea. Solicitanții ne întreabă ce se întâmplă, de ce durează atât. Ne-am așteptat să meargă greu, dar nici chiar așa, e vorba totuși de energie regenerabilă, care ar trebui încurajată, nu stopată”, ne-a declarat Aurelian Loșonți, managerul unei firme de instalații electrice din județul Cluj.

Dacă în prima ediție a programului cei mai mulți au optat pentru instalarea unor sisteme cu puterea minimă prevăzută de AFM, 3 kW, în prezent majoritatea optează pentru putere dublă, spune el. Și alți instalatori confirmă tendința.

Majoritatea solicitanților vor montarea unor sisteme de 5kW sau chiar 6kW, la o valoare totală de 30.000 - 40.000 de lei, ceea ce înseamnă că și contribuția lor proprie va crește, finanțarea de la stat fiind de doar 20.000 de lei.

Administrator al unei firme de instalații din Buzău, Gavril Vasîi, este ușor mai optimist legat de parcursul programului. Spune că a reușit să ducă anul trecut la bun sfârșit - prin montarea panourilor fotovoltaice - câteva zeci de dosare acceptate și finanțate în prima ediție.

Alte câteva zeci de dosare încărcate la începutul anului pe platforma AFM așteaptă încă verificarea.

„Merge greu verificarea. Cei de la AFM au procedat totuși corect în momentul în care sistemul s-a blocat, ne-au transmis exact cum să comunicăm numărul dosarelor primite și numele beneficiarilor. Le-am încărcat în ianuarie, iar acum așteptăm”, ne-a povestit el.

Mi-e și groază să mai semnez contracte, durata de livrare și costurile au crescut foarte mult!

Firmele de instalații-montaj și, implicit, beneficiarii finali se confruntă acum cu o altă problemă, generată de contextul global.

„Noi am limitat numărul de dosare acceptate la 100 pe ediție, ca să le și putem executa. Anul trecut însă nu existau probleme cu produsele. Acum sunt foarte mulți care doresc să își instaleze panouri pe banii lor, nu mai așteaptă după program, dar ajungem să așteptăm în schimb și 30-40 de zile după livrarea produselor”, ne-a spus Gavril Văsii.

„În primul rând, prețurile au sărit foarte mult și nu mai există pe stocuri anumite componente. Un invertor (componentă utilizată în sistemele care folosesc energie alternativă, n.red.) mi-a venit în februarie în 3 zile. Recent, am cerut un invertor de 10kW și mi s-a dat termen de patru luni; în mod normal îl primeai în maxim o săptămână. Plus că distribuitorii aveau niște liste de prețuri, iar peste două luni pot să vină cu scumpiri de 20-30%”, ne-a declarat Răzvan Ceteraș, directorul sucursalei de nord-vest a uneia din principalele companii de servicii energetice din România, aflată în Cluj.

Compania a finalizat aproape 20 de dosare din programul AFM în prima ediție - blocată timp de aproape doi ani. S-a „izbit” de probleme tehnice cu platforma de încărcare a aplicațiilor, de clarificare cu privire la echipamentele care pot fi folosite, dar și la efectuarea deconturilor, în special pentru dosare transferate de la alt instalator.

Firma are aproximativ 70 de dosare în analiză în ediția actuală a programului, dar verificarea lor avansează foarte încet, a subliniat specialistul.

„S-au făcut niște compromisuri. După problemele de pe platformă au încercat să îi îmbuneze pe toți și au suplimentat fondurile, astfel încât să îi finanțeze pe toți cei eligibili, iar asta e de durată, nu poți 'scoate' bani pentru asta, de pe o zi pe alta. Tocmai de aceea s-a întârziat”.

Evoluția globală din acest interval pune acum pe gânduri firmele pregătite să monteze panourile.

„Dacă întârziau o lună și semnam în februarie contractele era OK. Acum îmi e și groază să mai semnez contractele, ținând cont de creșterea prețurilor și de lipsa stocurilor. Te gândești că trebuie să faci lucrarea în 12 luni, dar dacă echipamentele îți vin în jumătate de an, ce mai faci?”, a arătat Răzvan Ceteraș.

„Pe de o parte da, vreau să dea drumul la contracte, pe de alta nu prea, până nu se reglementează situația și la nivel global”, a sintetizat el.

Unele companii au ocolit din start programul

Dificultatea cu care decurge întreg procesul - de la depunerea dosarului la aprobare, implementare și decontarea abia ulterioară a banilor - a determinat unele firme specializate în montarea de panouri fotovoltaice să ocolească din start programul AFM.

„Noi, ca instalatori, ar trebui să montăm aceste panouri pe banii noștri, să vină cineva să ne facă recepția, în nu știu câte luni, și abia apoi să ne recuperăm banii. E o procedură complicată, în care nu am dorit să intru, așa că prefer să lucrez pentru cine investește cu fonduri proprii”, ne-a declarat Daniel Pascu, CEO-ul unei companii din București.

Firma are multiple lucrări de montare de kituri fotovoltaice în zona capitalei, dar și în județul Prahova. Ba chiar are și un parc eolian avizat în Dobrogea.

Evitarea programului a ajuns să fie motivată și de un alt fenomen: prea multe cereri.

„Interesul pentru sistemele fotovoltaice a 'explodat'”

„Nu facem față, nu avem atâtea materiale și oameni pentru montaj, la cât interes există, ceva ce se întâmplă în toată Europa. Era un trend crescător dinainte, dar după creștere prețurilor facturilor, cererea a explodat. Faptul că poți deveni prosumator, inclusiv dacă ai investit pe cont propriu, atrage și mai mult oamenii înspre energia regenerabilă”, ne-a spus Lucian-David Cristescu, reprezentantul unui grup de firme din zona Olteniei, cu lucrări și în restul țării. Și el a evitat să intre în programul AFM.

De altfel, pe rețelele sociale există mai multe grupuri dedicate montării acestor sisteme, unde românii schimbă constant informații, financiare și tehnice, despre investițiile făcute. Fără nicio trimitere la programul autorităților.

În programul Casa Verde Fotovoltaice 2021, Administrația Fondului de Mediu asigură o finanțare de 90%, cel mult 20.000 de lei pentru personale fizice care își dotează casele cu panouri fotovoltaice cu putere minimă de 3 kW. Aceștia au de achitat o contribuție minimă de 10% din suma furnizată de stat, dar contribuția proprie poate crește, dacă optează pentru sisteme cu o putere superioară.
  • 16x9 Image

    Ovidiu Cornea

    Ovidiu Cornea lucrează în presă de peste 16 ani. A activat ca reporter și redactor în presa scrisă și online din Cluj - inclusiv corespondent național. În ultimii ani a lucrat în radio. A fost invitat cu regularitate în diverse emisiuni TV, locale și regionale.

    Îi place munca de teren, dar și dezbaterea temelor cu miză comunitară, socială. Articolele sale pe teme din domeniile Educație, Mediu, Inovație, au fost premiate în 2021 la Gala Premiilor Profesioniștilor din Presă Cluj, jurizate de jurnaliști notorii la nivel național.

    Este licențiat în Jurnalism, cu master în Sociologie și Asistență Socială.

XS
SM
MD
LG