Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) a răspuns solicitării Europei Libere referitoare la dosarele Dianei Șoșoacă.
În 2021, Diana Șoșoacă s-a ales cu dosar penal după ce a blocat activitatea într-un centru de vaccinare împotriva Covid.
Inițial, dosarul a fost întocmit după ce DSP Iași a făcut plângere împotriva Dianei Șoșoacă - senatoare la acel moment, la Parchetul General (PG), instituția abilitată să cerceteze parlamentari.
PG a început urmărirea penală in rem - cercetează fapta, nu persoana pentru infracțiunea.
„La nivelul Secției de urmărire penală și criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, urmare a sesizării din oficiu a organelor de poliție precum și a formulării unei plângeri de către o instituție publică, a fost înregistrat la data de 9.09.2021 un dosar penal având obiectul la care faceți referire, în care se efectuează cercetări in rem sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de zădărnicirea combaterii bolilor, prev. de art. 352 din Codul Penal și de tulburarea ordinii și liniștii publice, prev. de art. 371 din Codul Penal”, comunica, la acel moment, biroul de presă al Parchetului General.
Dosarul Șoșoacă - un cartof fierbinte pasat între PG și DIICOT
Ulterior, în noiembrie 2021, dosarul a ajuns la Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism.
A stat la DIICOT până în februarie anul următor, conform unui răspuns trimis Europei Libere de biroul de presă al instituției. Apoi a fost trimis înapoi la Parchetul General.
DIICOT a clasat dosarul pentru infracțiunile de „comunicare de informații false” care îi atrăgea competența și „înaltă trădare” pentru că faptele nu există, dar a constatat că există suspiciuni legate de:
- comiterea infracțiunilor de abuz în serviciu
- fals în declarații
- constituirea unui grup infracțional organizat
- rele tratamente aplicate minorului
- ultraj
- deturnarea de fonduri
- infracțiuni contra umanității
- tulburarea ordinii și liniștii publice
- zădărnicirea combaterii bolilor
Toate aceste infracțiuni sunt de competența colegilor de la Parchetul General.
DIICOT a mai comunicat Europei Libere că un alt dosar care privea infracțiunea de comunicare de informații false a fost clasat și că, în acest moment, nu mai are niciun dosar pe rol.
Un alt dosar care ar viza-o pe Diana Șoșoacă și care ar fi la Parchetul General a fost întocmit după ce europarlamentara, descalificată din cursa prezidențială la începutul lunii octombrie, a transmis un mesaj antisemit într-un omagiu adus fostului lider legionar Corneliu Zelea Codreanu.
Surse judiciare spuneau că parchetul s-a autoseziat, dar, în același timp, și fostul europarlamentar Vlad Gheorghe a depus plângere împotriva ei.
Ancheta ar viza săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 5 din OUG 31/2002 privind interzicerea organizaţiilor şi simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob şi a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni contra păcii şi omenirii.
Articolul de lege sancționează cu închisoare de la 6 luni la 5 ani promovarea cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unei infracţiuni contra păcii şi omenirii sau promovarea ideologiei fasciste, rasiste ori xenofobe, prin propaganda, săvârşită prin orice mijloace, în public.
Șoșoacă, imunitatea și secretele penale
Pe 25 iunie, Diana Șoșoacă a demisionat din Parlamentul României, după ce a fost aleasă în Parlamentul European.
Ea este unul dintre aleșii care beneficiază de imunitate, prin urmare o cercetare este făcută în alte condiții decât de obicei.
Ca orice (euro)parlamentar, ea nu poate fi trasă la răspundere pentru opiniile politice, nu poate fi cercetată, arestată sau percheziționată fără acordul camerei din care face parte.
Surse din sistemul judiciar spun că refuzul Parchetului General de a face public numărul de dosare în care apare Diana Șoșoacă și infracțiunile de care e acuzată înseamnă că, deși ar putea avea în lucru niște dosare care o vizează, acestea ar fi făcute „in rem”, adică doar pentru faptă, dar nu împotriva persoanei, chiar dacă în unele cazuri, cum este cel al declarațiilor antisemite, fapta este strâns legată de persoană.
Cum se ridică imunitatea unul euro(parlamentar)
Parchetul - fie că este cel General, Direcția Națională Anticorupție sau Direcția de Investigare a Infracțunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - face cerere de ridicare a imunității către Parlamentul României (Senat sau Camera Deputaților) sau către Parlamentul European.
Cererea este analizată și votată de plenul camerei din care face parte parlamentarul respectiv sau din cel al Parlamntului European și se votează cu majoritatea de voturi.
Ulterior, parlamentarul devine suspect, iar procurorii pot demara ancheta penală și pot face inclusiv percheziții.
CCR: Șoșoacă vrea schimbarea ordinii constituționale
La începutul acestei luni, Curtea Constituțională a României (CCR) a descalificat-o pe Diana Șoșoacă din cursa pentru președinția României deoarece convingerile sale nu sunt compatibile cu valorile democraţiei, iar dacă ar deveni președinte ar pune în pericol apartenența României la UE și NATO.
„Este de notorietate faptul că, prin discursul său constant, doamna Diana Iovanovici Şoşoacă îndeamnă la schimbarea fundamentelor democratice ale statului şi la încălcarea ordinii constituţionale”, se arată în motivarea prin care candidatura Dianei Șoșoacă a fost respinsă.
Voci din societatea civilă au susținut că Diana Șoșoacă ar fi trebuit sancționată de o instanță inferioară CCR în procese privind infracțiuni, nu de către instanța constituțională.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
