Linkuri accesibilitate

Parlamentul și Comisia UE cer României să oprească imediat atacul asupra justiției (VIDEO)


Parlamentul european (Imagine de arhivă)

Spre deosebire de Bulgaria, supusă aceluiași mecanism MCV, despre România se spune limpede că a regresat în ultimul an.

Parlamentul European a adoptat azi Rezoluţia privind statul de drept în România, în aceeași zi în care Comisia Europeană și-a publicat raportul MCV despre schimbările din justiţie, în care constată mari regrese.

Atât Parlamentul, cât și Comisia, care, prin vice-președintele Frans Timmermans a prezentat azi raportul MCV despre justiție în România (și în Bulgaria) au notat un regres în starea democrației în România ca și în chestiunea libertății presei.

„Nu facem asta ca să pedepsim, ci ca să ajutăm”, a spus Frans Timmermans.

Rezoluția Parlamentului European, care „îşi exprimă profunda îngrijorare cu privire la restricţiile politice asupra libertăţii mass-mediei şi faţă de propunerile legislative de penalizare a denigrării României în străinătate şi de reintroducere a defăimării în Codul penal”, a fost adoptată cu 473 de voturi pentru, 151 contra și 40 de abțineri.

Parlamentarii PSD și ALDE (precum Norica Nicolai, Ramona Mănescu și Renate Weber) sau presupus independent ca Mircea Diaconu au votat împotrivă.

Printre cei 40 de europarlamentari care s-au abținut de la vot, se remarcă din partea PPE Lazlo Tőkés, dar și și Alessandra Mussolini, eurodeputată fascistă și nepoata lui Benito Mussolini, nepoata fostului dictator fascist al Italiei.

„E trist că s-a ajuns să fie nevoie de intervenția UE”
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:02:42 0:00

Rareori s-a întâmplat ca o rezoluție să-și vadă cvasi-totalitatea amendamentelor respinse, ca astăzi. Amendamentele, introduse în special de europarlamentari PSD, căutau să introducă în text o critică a protocoalelor și să diminueze tonul critic al unor afirmații despre concedierea Codruței Kovesi.

Rezoluția Parlamentului European acoperă modificarea legilor justiției, problema finanțării ONG-urilor, libertatea presei, dar și reprimarea brutală a manifestației diasporei din 10 august.

„PE a votat împotriva derapajelor majorității socialisto-liberale de la București. Din decembrie 2016 încoace guvernele de la București au căutat să distrugă tot ceea ce a fost făcut din 2007 încoace pentru independența justiției. Prin votul de azi, PE vrea să oprească deriva”, a spus europarlamentarul român, membru PPE, Cristian Preda.

Documentul adoptat azi conţine 13 recomandări către România şi instituţiile Uniunii Europene în ceea ce priveşte sistemul judiciar şi lupta anticorupţie.

Textul rezoluţiei Parlamentului European privind statul de drept în România include următoarele recomandări:

Recomandările Parlamentului European

1. Subliniază că este fundamental să fie garantat faptul că valorile europene comune enumerate la art. 2.5 din TUE sunt respectate pe deplin şi drepturile fundamentale din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene sunt enumerate;

2. Este profund îngrijorat de rescrierea legislaţiei privind legislaţia penală şi juridică românească, în mod special de potenţialul de a submina în mod structural independenţa sistemului juridic şi capacitatea de a lupta în mod eficient împotriva corupţiei în România, cât şi să afecteze statul de drept;

3. Condamnă intervenţia violentă şi disproporţionată a poliţiei în timpul protestelor de la Bucureşti din august 2018;

4. Invită autorităţile române să instituie garanţii pentru a asigura o bază transparentă şi legală pentru orice cooperare instituţională şi să evite orice ingerinţă care ar putea afecta sistemul de control şi echilibru; îndeamnă la întărirea controlului parlamentar asupra serviciilor de informaţii;

5. Îndeamnă autorităţile române să contracareze orice măsură care ar dezincrimina corupţia; şi să aplice strategia naţională anticorupţie;

6. Recomandă în mod ferm să fie reconsiderată legislaţia privind finanţarea, organizarea şi funcţionarea ONG-urilor în ceea ce priveşte potenţialul său de a avea un efect intimidant asupra societăţii civile, precum şi în contradicţie cu principiul libertăţii de asociere şi dreptul la viaţă privată; consideră că ar trebui să fie pe deplin aliniată la Cadrul UE;

7. Îşi exprimă profunda îngrijorare cu privire la restricţiile politice asupra libertăţii mass-mediei şi faţă de propunerile legislative de penalizare a denigrării României în străinătate şi de reintroducere a defăimării în Codul penal;

8. Îndeamnă Parlamentul şi Guvernul României să pună în aplicare pe deplin toate recomandările Comisiei Europene, GRECO şi Comisiei de la Veneţia şi să se abţină de la orice reformă care ar pune în pericol respectarea statului de drept, inclusiv independenţa sistemului judiciar; îndeamnă să se continue angajarea societăţii civile şi subliniază necesitatea abordării chestiunilor menţionate anterior pe baza unui proces transparent şi cuprinzător; încurajează să fie solicitată Comisiei de la Veneţia o evaluare proactivă a măsurilor legislative în cauză înainte de aprobarea lor finală;

9. Invită Guvernul român să coopereze cu Comisia Europeană, în conformitate cu principiul cooperării loiale, aşa cum este prevăzut în Tratat;

10. Îşi reiterează regretul cu privire la faptul că Comisia a decis să nu publice Raportul UE anticorupţie pe 2017 şi solicită cu fermitate Comisiei să reia fără întârziere monitorizarea anticorupţie anuală în toate statele membre; invită Comisia să elaboreze un sistem de indicatori stricţi şi uşor de aplicat, criterii uniforme pentru a măsura nivelul corupţiei în statele membre şi pentru a evalua politicile lor anticorupţie, în conformitate cu Rezoluţia Parlamentului din 8 martie 2016 privind Raportul anual pe 2014 privind Protecţia intereselor financiare ale UE;

11. Solicită insistent un proces periodic, sistematic şi obiectiv de monitorizare şi de dialog, care să implice toate statele membre, pentru a proteja valorile de bază ale UE în ceea ce priveşte democraţia, drepturile fundamentale şi statul de drept, implicând Consiliul, Comisia şi Parlamentul, în conformitate cu propunerile din Rezoluţia sa din 25 octombrie 2016 privind instituirea unui mecanism UE pentru democraţie, statul de drept şi drepturile fundamentale (Pactul DRF); reiterează faptul că acest mecanism ar trebui să cuprindă un raport anual cu recomandări specifice fiecărei ţări;

12. Solicită Comisiei Europene, în calitate de gardian al Tratatelor, să monitorizeze acţiunile întreprinse în urma recomandărilor de autorităţile române, continuând să ofere sprijin deplin României în găsirea de soluţii adecvate;

13. Încredinţează Preşedintelui său sarcina de a transmite prezenta rezoluţie Comisiei Europene, Consiliului, guvernelor şi parlamentelor statelor membre şi Preşedintelui României".

În raportul forului european există şi o recomandare pentru reexaminarea motivelor de revocare a membrilor Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) şi „abandonarea definitivă” a schemei de retragere anticipată din activitate, „dacă nu pot fi oferite garanţii că nu vor exista efecte adverse asupra funcţionării sistemului”.

Raportul Comisiei de la Veneţia se referă la modificările aduse Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară şi Legii nr. 317/2004 privind funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii. Modificările aduse pachetului de legi din justiţie au fost contestate de acelaşi for şi în luna iulie, în raportul preliminar.

În aviz, Comisia de la Veneţia a exprimat preocupare şi faţă de proiectele de amendamente la Codul Penal şi la Codul de Procedură Penală din România. Instituţia arată că modificările afectează grav eficienţa sistemului judiciar penal şi acţiunile anticorupţie.

În ceea ce priveşte legile Justiţiei, proiectele de lege pentru aprobarea OUG 92/2018 care modifică legile Justiţiei şi OUG 90/2018 privind operaţionalizarea Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie se află în procedură parlamentară.

Raportul MCV

„Nu facem asta ca să pedepsim, ci ca să ajutăm”, a spus vicepreședintele Comisiei Frans Timmermans.

Raportul critic de azi al Comisiei Europene a venit după ce Comisia de la Veneţia a recomandat României, în avizul publicat spre sfârşitul lunii octombrie, să reanalizeze sistemul de numire şi revocare a procurorilor de rang înalt, notând că, în ciuda unor îmbunătăţiri, proiectele de lege în domeniul justiţiei riscă să genereze presiuni şi să submineze independenţa sistemului judiciar.

Comisia cere suspendarea imediată a numirilor și concedierilor de procurori.

România nu va scăpa așadar de mecanismul UE de monitorizarea a justiției în timpul mandatului actualei Comisii Europene, iar spre deosebire de Bulgaria, supusă aceluiași mecanism MCV, despre România se spune limpede că a regresat în ultimul an.

Multimedia

Florin Iordache laudă decizia excluderii Anei Birchall din PSD
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:01:22 0:00
Mai mult
XS
SM
MD
LG