Parlamentul European (PE) a recunoscut ca genocid foametea „artificial creată” din Ucraina, cauzată de politicile guvernului sovietic condus de Iosif Vissarionovici Stalin, la începutul anilor ’30.
Legislativul a aprobat pe 15 decembrie o rezoluție prin care recunoaște Holodomorul - „foametea artificială” din Ucraina, cauzată de „o politică deliberată a regimului sovietic, ca genocid împotriva poporului ucrainean”.
În total, 507 parlamentari au fost în favoarea rezoluției, în timp ce 12 au votat împotrivă și 17 s-au abținut.
PE a cerut Rusiei, în calitate de succesor legal al Uniunii Sovietice, „să recunoască oficial Holodomorul și să-și ceară scuze pentru aceste crime”.
De asemenea, a cerut „tuturor țărilor și organizațiilor internaționale care nu au recunoscut încă Holodomorul ca genocid să facă acest lucru”.
Pe 26 noiembrie, președintele ucrainean Volodimir Zelenski, soția sa Olena și câțiva oficiali de rang înalt au adus un omagiu victimelor Holodomorului la statuia cunoscută sub numele de „Amintirea amară a copilăriei”, simbolizând Holodomorul.
Foametea cunoscută sub numele de Holodomor a avut loc între anii 1932-1933, când poliția lui Stalin i-a forțat pe țăranii din Ucraina să se alăture fermelor colective, rechiziționându-le cerealele și alte produse alimentare.
A fost una dintre cele mai grave catastrofe naționale ale ucrainenilor din istoria modernă, căreia doar invazia lui Putin din aceste momente îi face concurență, cu un număr de victime estimat la 9-10 milioane.
Chiar dacă foametea din Ucraina poate fi regăsită și în alte regiuni ale URSS, prin Holodomor se înțelege strict politica deliberată de înfometare a etnicilor ucraineni din URSS.
Înfometarea populației ucrainene a fost cauzată de politica agricolă a regimului stalinist, fiind pusă la cale de guvern, cu scopul distrugerii națiunii ucrainene ca entitate socială.
Alături de Ucraina, cel puțin alte 16 țări au recunoscut oficial Holodomorul ca genocid, printre care și România.
În octombrie 2018, Senatul SUA a adoptat o rezoluție fără caracter obligatoriu prin care recunoaște că Stalin și cei din jurul lui au comis genocid împotriva ucrainenilor.
Moscova a negat multă vreme efortul sistematic de a-i extermina pe ucraineni în timpul foametei din 1932-1933, susținând că doar recolta slabă de la acea vreme ar fi fost de vină și că ar fi afectat, în egală măsură, și alte părți ale Uniunii Sovietice.
Rezoluția Parlamentului European vine în anul în care Rusia a pornit un atac nedeclarat și neprovocat împotriva Ucrainei, pe 24 februarie, ba negând chiar o bună perioadă că ar fi avut loc vreo invazie.
Și în contextul actual, Moscova vizează depozitele de cereale ale Ucrainei din teritoriile ocupate, unde se află marile culturi de cereale, de unde a recoltat grâu de 1 miliard de dolari, și a blocat exporturile Ucrainei de la Marea Neagră. Pentru toate aceste demersuri Rusia este acuzată că folosește hrana și înfometarea ca parte a strategiei sale de război.
