Votul a fost strâns: 334 de deputați europeni au votat în favoarea sesizării, 324 împotrivă și 11 s-au abținut.
Curtea va analiza dacă acordul comercial este compatibil cu tratatele UE. Aceasta înseamnă că Curtea de Justiție a UE (CJUE) va fi însărcinată să verifice dacă acordul poate fi aplicat legal înainte de ratificarea completă de către toate statele membre și dacă prevederile sale ar restricționa capacitatea UE de a stabili o politică de mediu și de sănătate a consumatorilor.
Doi ani ar putea dura luarea unei decizii de către CJUE.
Comisia Europeană ar putea încă aplica acordul cu titlu provizoriu, cu condiția ca măsura să fie aprobată de statele membre.
Cancelarul german Friedrich Merz a reacționat pe rețelele de socializare la scurt timp după anunțul votului și a numit rezultatul „regretabil”, spunând că „evaluează greșit situația geopolitică”.
Unul din cei mai vocali susținători ai ratificării acordului pe fondul fricțiunilor, Merz a criticat votul parlamentar aproape imediat după ce acesta a fost încheiat și a spus că ar trebui implementat provizoriu.
„Suntem convinși de legalitatea acordului. Gata cu întârzierile. Acordul trebuie acum implementat provizoriu”, a scris Merz pe X.
În schimb, ministrul francez de externe, Jean-Noël Barrot, a salutat rezultatul.
„Franța își asumă responsabilitatea de a spune nu atunci când este necesar, iar adesea istoria îi dă dreptate. Lupta continuă pentru a ne proteja agricultura și a ne asigura suveranitatea alimentară”, a scris el pe X.
UE a semnat acordul cu Argentina, Brazilia, Paraguay și Uruguay sâmbătă, pe 17 ianuarie, după un sfert de secol de negocieri. Însă acesta necesită aprobarea Parlamentului European înainte de a putea intra oficial în vigoare.
Acordul este menit să creeze o zonă de liber schimb pentru peste 700 de milioane de oameni. Mai multe țări precum Franța și Polonia s-au opus cu fermitate acestuia.
Susținătorii acordului îl consideră o oportunitate majoră pentru industriile europene și o modalitate de a consolida poziția geostrategică a UE, mai ales într-o perioadă de fricțiuni constante cu Statele Unite. În schimb, fermierii sunt îngrijorați de implicațiile inundării pieței europene cu alimente ieftine și de calitate inferioară din țările sud-americane.
Proteste de amploare au avut loc cu o zi înainte de votul de la Strasbourg, mii de fermieri conducând tractoare înconjurând Parlamentul European și ciocnindu-se cu poliția.
Adversarii, conduși de Franța – cel mai mare producător agricol din UE – afirmă că acordul Mercosur ar putea crește importurile de carne de vită, zahăr și carne de pasăre ieftină, subminând prețurile pentru fermierii interni.
Fermierii din întreaga Europă, dar în special din Franța și Belgia, unde se află sediile Parlamentului European de la Bruxelles și Strasbourg, au protestat în repetate rânduri împotriva acordului în ultimele luni.
Protestatarii au făcut lobby în fața parlamentului de la Strasbourg pentru a doua zi consecutiv în timpul votului de miercuri, după ce poliția a folosit gaze lacrimogene pentru a-i dispersa marți.
Deputații europeni care au propus sesizarea consideră că divizarea acordului pentru a lăsa partea comercială doar spre aprobarea Consiliului UE și a Parlamentului UE a fost o tactică a Comisiei Europene pentru a „împiedica parlamentele naționale [ale statelor membre] să-și exprime opinia cu privire la acord” și ar putea fi considerată ilegală de către judecători.
Rezoluția care solicită contestarea acordului contestă și legalitatea așa-numitului „mecanism de reechilibrare” introdus în acord, care ar permite țărilor Mercosur să ia măsuri compensatorii dacă viitoarele legi ale UE le reduc exporturile către Europa.
Sesizarea adoptată miercuri suspendă procedura de aprobare din Parlamentul European, care urma să aibă votul final în lunile următoare.
Tarife UE/Mercosur
Exemple de taxe vamale Mercosur pentru UE acum
- 35% pentru piese auto și mașini
- 28% pentru produse lactate
- 27% pentru vinuri
- 20% pentru ciocolată
Exemple de taxe vamale UE pentru Mercosur
- 46% pentru carne de oaie
- 10,6% pentru pește
- 58% pentru carnea de vacă
Decizia Curții Supreme a UE ar putea dura mai mult de un an până va fi emisă, iar între timp, aprobarea acordului va fi înghețată.
Comisia Europeană poate încă să aplice provizoriu acordul în timp ce se examinează recursul Parlamentului, în ciuda faptului că s-a angajat în mai multe e-mailuri trimise deputaților europeni și văzute de Euronews că se va abține de la a face acest lucru.
Acest lucru este posibil din punct de vedere tehnic, așa cum a precizat un purtător de cuvânt al Comisiei, dar riscă să tensioneze relațiile dintre instituțiile UE.
Parlamentul European scindat, tensiuni în interiorul grupurilor politice. Stânga și dreapta se unesc
După votul din Parlamentul European, un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a declarat că aceasta „regretă decizia” și că „va încerca să-i convingă pe eurodeputați cu privire la importanța geostrategică a acestui acord comercial”.
Întrebat despre aplicarea provizorie a acordului, purtătorul de cuvânt a declarat că problema va fi discutată la summitul extraordinar al liderilor UE de joi, înainte de a se putea lua orice măsuri suplimentare.
Votul de miercuri a arătat, de asemenea, împărțirea în două a Parlamentului European, cu o marjă de doar 10 voturi, și cum mai multe grupuri politice sunt divizate în privința acordului controversat cu țările din America Latină.
Renew Europe, Verzii/ALE și Stânga au promovat sesizarea și sunt, în general, împotriva acordului comercial, deși cu unele excepții.
Grupul de extremă dreapta Patriots for Europe a fost, de asemenea, în favoarea sesizării și nu a ezitat să voteze o inițiativă care aparține stângii, printr-un vot asumat chiar de președintele grupului, Jordan Bardella.
Negocieri începute în 1999
Negocierile pentru un acord de asociere UE-Mercosur au început în 1999. Scopul acordului a fost de a pregăti crearea unui Acord de asociere interregională între UE și Mercosur pentru a crea o zonă de liber schimb între cele două blocuri.
Pentru că unele țări europene nu au fost de acord, negocierile au trenat. Din aprilie 2000 au fost desfășurate aproape 20 de runde de negocieri, care nu au dus la niciun acord economic.
Principalele dificultăți pentru încheierea unui acord au venit din partea unor țări UE față de agricultură. În același timp și țările Mercosur își făceau griji cu privire la concesiile la servicii și tarifele de producție.
În 2005, au fost loc alte negocieri la Doha și la Hong Kong, dar fără rezultate.
Abia la 6 decembrie 2024 negocierile au fost încheiate cu succes, iar Mercosur și UE au ajuns la două instrumente paralele, distincte din punct de vedere juridic: Acordul de parteneriat UE-Mercosur (APEM), care combină pilonii dialogului politic, cooperarii și comerțului, și Acordul comercial interimar (ATI), care conține angajamentele comerciale și de investiții.
Pe 17 decembrie 2025, Consiliul și Parlamentul European au ajuns la un acord provizoriu privind regulamentul privind garanțiile bilaterale UE-Mercosur.
Partidul Popular European și Socialiștii și Democrații, cele mai mari grupuri ale Parlamentului, au apărat acordul comercial și au votat împotriva sesizării instanței euroepen. Însă, în ambele familii politice, unii eurodeputați au contestat linia grupului.
Conservatorii și Reformiștii Europeni au permis parlamentarilor lor un vot liber, a apărut o divizare: eurodeputații polonezi și francezi au votat în favoarea sesizării, în timp ce eurodeputații italieni, cehi, belgieni și baltici au votat împotrivă.
Cum au votat eurodeputații români
În plenul Parlamentului European au fost supuse votului două propuneri distincte de rezoluție privind acordul UE-Mercosur, ambele solicitând un aviz al Curții de Justiție a Uniunii Europene.
Prima propunere, B10-0060/2026, a fost depusă de o coaliție transpartinică largă, care include eurodeputați din Alianța Progresistă a Socialiștilor și Democraților (S&D), Renew Europe, Verzii (Verzi/ALE), Stânga (The Left), precum și membri ai Partidului Popular European (PPE).
Inițiatorii celei de-a doua propuneri au cerut Curții de Justiție să verifice nu doar cum a fost împărțit acordul, ci și ce efecte concrete are acesta.
Ei au atras atenția că partea comercială a acordului ar putea intra în vigoare fără votul parlamentelor naționale, ceea ce ar reduce controlul democratic asupra deciziei.
În același timp, au semnalat că acordul introduce mecanisme prin care statele Mercosur ar putea cere compensații comerciale Uniunii Europene dacă legi europene, inclusiv cele privind protecția mediului, clima, sănătatea sau siguranța alimentară, le afectează interesele economice.
Potrivit inițiatorilor, acest lucru riscă să pună presiune pe UE să evite sau să slăbească astfel de legi, afectând standardele europene și capacitatea Uniunii de a-și proteja cetățenii.
A doua propunere, B10-0061/2026, a fost inițiată de eurodeputați din grupurile Identitate și Democrație (ID) și Conservatorii și Reformiștii Europeni (ECR), alături de alți eurodeputați afiliați zonei de dreapta și extremă dreaptă.
Inițiatorii au cerut Curții de Justiție să se pronunțe în principal asupra legalității deciziei Comisiei Europene de a împărți acordul UE-Mercosur în două instrumente juridice separate: un Acord Interimar de Comerț (ITA) și un Acord de Parteneriat (EMPA).
Aceștia susțin că acordul a fost negociat inițial ca un acord mixt unic, care ar fi trebuit ratificat atât la nivel european, cât și de parlamentele naționale, iar separarea sa ulterioară ar putea depăși mandatul acordat Comisiei de către Consiliu.
Concret, propunerea solicită clarificări privind respectarea tratatelor UE, a principiului atribuirii competențelor, a echilibrului instituțional și a rolului statelor membre în procesul de ratificare.
Europuls a monitorizat votul românilor.
Au votat pentru:
- S&D: Benea, Cârciu, Cristea, Dîncu, Firea, Manda, Muşoiu, Negrescu, Nica, Tudose
- ECR: Sturdza, Târziu, Teodorescu, Terheș
- Verzi: Ștefănuță
- Neafiliați: Lazarus
Au votat împotrivă: - PPE: Bogdan, Buda, Falcă, Hava, Motreanu, Mureşan, Popescu, Vălean, Vincze, Winkler
- Renew: Barna, Tomac
S-au abținut:
- Neafiliați: Iovanovici-Șoșoacă
Nu au fost prezenți europarlamentarii Grapini (S&D), Piperea (ECR) și Voiculescu (Renew).
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI
